Populația lumii va ajunge la aproximativ 9,8 miliarde de persoane până în anul 2050, estimează ONU într-un raport publicat recent. În plus, populaţia Indiei urmează să o depăşească pe cea a Chinei până în 2024.
În prezent, pe întreg mapamondul trăiesc 7,6 miliarde de oameni, față de 7,4 miliarde în 2015. Cea mai mare concentrare a populației se întâlnește în țările cele mai sărace.
“Cu o creștere de aproximativ 83 de milioane de persoane pe an, trendul privind dezvoltarea populației este de așteptat să crească, chiar și dacă presupunem că nivelul fertilității își va continua declinul”, precizează documentul citat anterior.
Având în vedere această rată, se estimează că populația lumii va ajunge la 8,6 miliarde în anul 2030, respectiv la 9,8 miliarde în 2050 și va depăși 11,2 miliarde în anul 2100.
Creșterea se va datora, cel mai probabil, celor mai puțin dezvoltate 47 de țări din lume, acolo unde rata fertilității este de aproximativ 4,3 nașteri la fiecare femeie și a căror populație va ajunge la 1,9 miliarde pânâ în 2050.
În plus, populația în 26 de țări africane este de așteptat cel puțin să se dubleze până în anul 2050.
Potrivit documentului ONU, rata fertilității a scăzut în aproape toate regiunile lumii, de la 5,1 nașteri/femeie în perioada 2000-2005, la 4,7 nașteri/femeie în perioada 2010-2015.
Spre contrast, în Europa, rata nașterilor în Europa este de 1,6/femeie în 2000-2005, la 1,4/femeie în 2010-2015.
În acest context, îmbătrânirea populației este “efectul” imediat. Astfel, numărul persoanelor cu vârsta de 60 de ani sau mai mult este așteptat să se dubleze cel puțin până în anul 2050, respectiv să se tripleze până în anul 2100, ajungând de la 962 milioane de persoane în prezent, la 3,1 miliarde.
Africa va experimenta, de asemenea, o îmbătrânire rapidă a populației, procentajul celor cu vârsta de 60 de ani sau mai mult fiind estimat că va crește de la 5% în 2017, la 9% în 2050.
Totodată, raportul amintit precizează că populația Indiei, care în prezent numără 1,3 miliarde de persoană și este a doua din lume ca mărime, o va depăși pe cea a Chinei – 1,4 miliarde în prezent -, până în anul 2024.
În plus, în 2050, a treia cea mai mare populație a lumii va deveni Nigeria, aflată în prezent pe locul al șaptelea.
Conform datelor Eurostat, la începutul anului 2015, în UE-28 trăiau 508,5 milioane de locuitori. Dintre aceștia, persoanele mai tinere (0-19 ani) reprezentau 20,9% din totalul populației, în timp ce persoanele de vârstă activă (20-64 de ani) reprezentau trei cincimi (60,2%) din total, restul de aproximativ 18,9% din populație fiind persoane vârstnice (cu vârsta de cel puțin 65 de ani).
Oficiul European de Statistică mai precizează că majoritatea regiunilor din UE au înregistrat o o creștere progresivă a numărului de persoane în vârstă, ca urmare a unei creșteri semnificative și continue a speranței de viață și a generației născute în cursul exploziei demografice „baby-boom” de după sfârșitul celui de-Sl Doilea Război Mondial.
Persoanele în vârstă au reprezentat o pondere deosebit de mare din totalul populației în mai multe regiuni rurale și îndepărtate din Grecia, Spania, Franța și Portugalia, precum și într-o serie de regiuni din estul Germaniei.
În ceea ce privește România în mod particular, Eurostat arată că ieșenii sunt cei mai tineri din țară, cu o medie de vârstă de 37,2 ani, urmați de ilfoveni, cu o medie de 38,2 ani, timișeni (39,1 ani), suceveni (39,5 ani). În top se mai află și clujenii, cu o medie de 39,7 ani, și sibienii, cu o vârstă medie de 39,8 ani. Locuitorii tuturor celorlalte județe din țară au vârste medii de 40 de ani sau chiar mai mult.
La polul opus se află telormănenii, cu o medie de vârstă de 46,7 ani, urmați de brăileni, vâlceni și hunedoreni, care au, fiecare, vârste medii de 44,9 ani. Populația cu o medie de peste 44 de ani se mai află și în Buzău și Olt.
În același timp, femeile din UE au mai puțini copii, contribuind la o încetinire a creșterii demografice naturale. În 2014, rata brută de natalitate din UE a fost de 10,1 nașteri la 1.000 de locuitori.
În statele membre ale Uniunii Europene, rata brută de natalitate a atins nivelul maxim de 14,6 nașteri la 1.000 de locuitori în Irlanda și a fost, de asemenea, relativ mare în Franța (12,4 nașteri), Regatul Unit (12,0 nașteri) și Suedia (11,9 nașteri).
La celălalt capăt al intervalului, rata brută de natalitate a fost de 10,0 nașteri la 1.000 de locuitori sau mai mică în mare parte din estul Europei (Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia și România), în sudul Europei (Grecia, Spania, Italia, Malta și Portugalia), precum și în Germania și Austria.