Concurenţă dură în vederea găzduirea agențiilor care părăsesc Londra după Brexit

Candidaţii se agită în cadrul UE să găzduiască cele două agenţii europene care vor părăsi Londra din cauza Brexitului, cu sutele lor de locuri de angajaţi, familiile lor şi toate urmările lor economice.

Liderii statelor membre vor cu orice preţ să evite o bătaie pe viaţă şi pe moarte. Ei vor să profite de un summit european joi, la Bruxelles, şi să încerce să adopte o procedură consensuală în vederea departajării candidaţilor, titrează News.ro.

Franţa propune ca Liile (nord) să găzduiască Agenţia europeană a medicamentului (EMA), însă concurebţa este puternică cu Amsterdam,Copenhaga, Stockholm sau Barcelona.

Germania vrea ca Frankfurtul să găzduiască Autoritatea bancară europeană (EBA), însă Parisul şi Praga sunt de asemenea în cursă.

Guvernul britanic a aprobat un sistem de imigraţie post-Brexit care favorizează imigranţii calificaţi

Donald Tusk consideră că încă se poate ajunge la un compromis pe tema Bexitului

Oraşe ca Viena, Dublin şi Varşovia sunt propuse de ţările lor să găzduiască ambele agenţii.

De fapt, miza economică este cea care le face atât de dorite.

EMA, instalată din 1995 în cartierul de afaceri Canary Wharf, la Londra, este însărcinată cu promovarea sănătăţii publice prin evaluarea şi supervizarea medicamentelor de uz uman şi veterinar.

Agenţia aare aproape 900 de angajaţi şi a generat, de exemplu, 30.000 de cazări la hotel a numeroşilor săi vizitatori în 2015, potrivit unui document al Consiliului UE.

EBA, şi ea instalată la Londra, creată în 2011, este cunoscută din cauza testelor de rezistenţă pe care le efectuează asupra băncilor europene. Ea are aproximativ 190 de angajaţi, iar vizitatorii săi generează rezervări de aproape 9.000 de nopţi a hotel pe an, potrivit aceluiaşi document.

Pentru a-i departaja pe candidaţi, Consiliul UE, din care fac parte statele membre, a pus pe picioare o procedură în mai multe etape, în cursul căreia statele membre ar putea să distribuie puncte candidaţilor pe care-i aleg.

”Asta aduce a Eurovision”, a declarat amuzat un diplomat al unei mari ţări europene, referindu-se la popularul concurs televizat de muzică.

Procedura trebuie să fie finalizată şi va fi supusă joi aprobării liderilor Celor 27, la Bruxelles, precizează sursa diplomatică.

Potrivit unui document de lucru consultat de AFP, toate candidaturile trebuie depuse până la 31 iulie.

Comisia Europeană (CE) va fi însărcinată după aceea să le evalueze, până pe 30 septembrie, în baza diverselor criterii – de la accesibilitate în incintă şi până la perspective cu privire la locurile de muncă ale soţilor sau soţiilor angajaţilor şi studiile copiilor lor.

Evaluarea va ţine cont, de asemenea, de locul unde se află celelalte agenţii, în ideea favorizării unui echilibru geografic în repartizarea lor.

Însă alegerea finală le va reveni statelor membre, care vor putea să ţină cont sau nu de această evaluare în cursul botului – care ar putea să aibă loc în octombrie.

Potrivit proiectului Consiliului, fiecare stat membru va dispune de şase puncte pe care să le repartizeze într-un prim tur de vot, şi anume trei pentru prima alegere, două pentru a doua şi unul pentru a treia.

Dacă un loc adună trei puncte din partea a cel puţin 14 state membre, el câtigă miza. Dacă nu, un al doilea tur este organizat cu primele trei clasate, de această dată fiecare stat având un singur vot.

Pentru a câştiga al doilea tur sunt necesare 14 puncte. Dacă niciunul dintre cei trei candidaţi nu le obţine, procedura prevede un al treilea tur. Finala va avea loc între primele două clasate după turul doi.

Voturile statelor membre, cu buletin secret, ar putea să rezerve surprize.

Reluând comparaţia cu Eurovision, un oficial european de rang înalt a apreciat că te poţi ”trezi cu Conchita Wurst” şi ”să ai totodată şi ABBA”, referindu-se la un travestit care învins în ediţia din 2014 şi la legendarul grup pop suedez, laureat în 1974.

Indiferent care va fi învingătorul, costurile mutării vor trebui să fie plătite de Londra, au avertizat deja Cei 27.