Prăbuşirea avionului militar din Sibiu readuce în discuție cele mai mari accidente aviatice din România post-comunistă. Tragedia de la Balotești, accidentul de la Tuzla dar și cel din Munții Apuseni, au îndurerat o țară întreagă.
Accidentul de la Balotești din 31 martie 1995 a fost o catastrofă aeriană ce s-a soldat cu 60 de morți. Tragedia s-a întâmplat la două minute după decolare, la 20 kilometri nord de municipiul București, în dreptul localității Balotești.
Aeronava Airbus A310, un zbor Tarom ce trebuia să ajung la Bruxelles, a intrat în picaj. În urma accidentului și-au pierdut viața toți pasagerii aflați la bordul avionului, trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români și 32 de belgieni, printre care un copil de șase ani și un altul de patru luni, precum și toți membrii echipajului.
Potrivit anchetatorilor, defecțiune la motoare, o posibilă incapacitate medicală a pilotului comandant survenită în timpul zborului și comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condițiile apariției primilor doi factori au dus la prăbușirea aeronavei la două minute de la decolare.
Pe 5 iulie 2010, România era din nou lovită de o tragedie aviatică. De data aceasta, un avion Antonov An-2 aparținând forțelor aeriene române, s-a prăbușit după doi kilometri de zbor, în apropierea localității Tuzla, județul Constanța. Aeronava făcea un zbor de antrenament pentru parașutiști militari iar din cele 14 persoane aflate la bord, 12 și-au pierdut viața.
În urma anchetei MApN s-a stabilit că de vină pentru producerea accidentului de la Tuzla a fost o defecțiune tehnică.
La patru ani după tragedia de la Tuzla, un alt accident aviatic va ține prima pagina a ziarelor din România. Pe 20 ianuarie 2014, un avion YR-BNP de tip Britten-Norman BN-2A-27 Islander, aflat într-o misiune umanitară a executat o aterizare forțată într-o zonă împădurită din Munții Apuseni la o altitudine de circa 1600 m, la limita dintre județele Alba și Cluj.
Avionul era pilotat de Adrian Iovan în calitate de comandant și Răzvan Petrescu în calitate de copilot, iar la bord se afla o echipă formată din cinci cadre medicale ce trebuiau să ajungă de la București la Oradea.
În urma accidentului, comandantul Adrian Iovan și studenta la medicină Aurelia Ion, și-au pierdut viața iar pilotul și cei patru medici au fost răniți.
Potrivit raportului final, determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici și deciziile comandantului de zbor.
Accidentul din Munții Apuseni a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea de intervenție a autorităților în caz de accident aviatic. Drept urmare, câteva dintre persoanele cu funcții de conducerea în structurile responsabile pentru căutarea și salvarea victimelor și-au dat demisia sau au fost eliberate din funcție.