Harta defrișărilor ilegale. Câte hectare de pădure mai are România

În anul 2016, suprafața pădurilor din România s‐a menţinut aproximativ la acelaşi nivel cu cel din anul precedent. În schimb, volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut cu peste 5%, arată un raport publicat de Institutul Național de Statistică (INS).

La finele anului trecut, fondul forestier natural însuma aproape 6,6 milioane de hectare, dintre care peste 6,4 milioane de hectare de pădure (97,6%).

Comparativ cu anul 2015, fondul forestier a crescut în 2016 cu aproximativ 0,1%. Acest lucru se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite, precizează INS.

La 31 decembrie 2016, suprafața regenerată era de 28.456 de hectare, față de 28.750 de hectare în 2015, ceea ce înseamnă o scădere de 1%.

Greenpeace: Numărul cazurilor de tăieri ilegale de copaci a crescut anul trecut cu 32%

Greenpeace: Parlamentarii vor să dea undă verde defrișărilor în pădurile virgine

Volumul de masă lemnoasă recoltată, în scădere anul trecut

În ceea ce privește distribuția fondului forestier pe regiuni de dezvoltare, o concentrare însemnată a acestuia s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) și Nord-Est (18,2%).

Pe următoarele locuri s-au aflat regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord-Vest (15,2%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10%), Sud-Est (8,4%) și București-Ilfov cu o pondere nesemnificativă de 0,4%.

Volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut în 2016 față de anul precedent cu 5,2%, conform INS.

Cel mai mare volum s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (27,3% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (23,2%) și, într-o proporție mai mică, de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,1%), Vest (12,1%), Sud-Muntenia (9,9%), Sud-Vest Oltenia (7,8%), Sud-Est (7,2%) și București-Ilfov (0,4%).

În regiunea de dezvoltare Nord-Est s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe cele mai mari suprafețe: 23,1% din suprafața totală regenerată.

Clasamentul a fost completat de regiunea de dezvoltare Centru (18,1%) și Sud-Est (13,9%). La polul opus s-a aflat București-Ilfov cu o pondere de doar 0,3%.

Argeș, județul cu cele mai multe cazuri de defrișări ilegale

Cele mai recente date ale Greenpeace România, publicate la finele lui 2016, arătau că numărul cazurilor de tăieri ilegale de pădure au crescut în 2015. În anul respectiv, autoritățile au înregistrat 34.870 de cazuri de tăieri ilegale, ceea ce reprezintă 96 de cazuri pe zi.

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș – 3.087 (8,85% din totalul cazurilor la nivel național), Vrancea – 2.893 (8,30%) și Bacău – 1.882 (5,40%).

Raportul Greenpeace România mai precizează că, în cursul anului 2015, au fost efectuate 19.946 de apeluri la numărul de urgență 112 pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos. Dintre aceste transporturi, 3.388 (16,99%) nu erau înregistrare în baza de date a sistemul de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL), conform prevederilor legale.

Județul cu cele mai multe apeluri înregistrate este Gorj, cu 2.761 de apeluri, ceea ce reprezintă 13,84% din totalul apelurilor efectuate la nivel național. Acesta este urmat de județele Brașov, cu 1.940 de apeluri (9,73%) și Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%).

Județele cu cele mai puține apeluri înregistrate, la nivelul anului 2015, sunt: Constanța (14 apeluri), Teleorman (18), Ialomița (20), Brăila (20) și Călărași (26), datele indicând o corelare direct proporțională între numărul de apeluri și suprafața fondului forestier înregistrată la nivelul fiecărui județ.