NOUA GENERAȚIE. Pentru 700 de milioane de copii din lumea întreagă, copilăria s-a încheiat prea devreme. Mortalitatea infantilă în România, la cote alarmante

Vocea.biz prezintă cititorilor situația la zi a celei mai importante resurse a fiecărei societăți: NOUA GENERAȚIE.

De la pericolele și greutățile cu care se confruntă copiii celor fugiți din orfelinatele comuniste, la oamenii care încearcă să facă o schimbare în bine prin munca și devotamentul lor. Vom afla care este starea instituțiilor de învățământ ce vor contribui la formarea tinerilor din România de mâine. De la ambasadoarea Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, vom afla cum funcționează sistemul finlandez de educație, unul dintre cele mai avansate din lume. Reprezentantul UNICEF România ne va prezenta o imagine completă a țării unde, la fiecare 9 ore, un copil este abandonat într-o maternitate.

Campania NOUA GENERAȚIE va prezenta realitatea crudă, dar și pe oamenii care luptă pentru a oferi altora un viitor mai bun.

RAPORT: În luna august, creşterea în industrie s-a apropiat de zero

RAPORT: În luna mai, industria a continuat să piardă din elan

România ocupă locul 52 în lume în funcție de amenințările la adresa copilăriei, potrivit ultimului raport global emis de organizația nonguvernamentală Salvați Copiii. În clasament, țara noastră se află mult mai jos față de state ca Ucraina, Tunisia, Kazahstan sau Liban, ONG-ul atrăgând atenția că situaţia este îngrijorătoare la rata de nașteri în adolescență.

Potrivit raportului Salvați Copiii, pentru cel puțin 700 de milioane de copii din lumea întreagă, copilăria s-a încheiat prea devreme. “Principalele motive includ sănătatea precară, conflictele, violența extremă, căsătoriile timpurii, sarcinile timpurii, malnutriția, excluderea de la educație și exploatarea prin muncă. Acești factori, luați în considerare împreună, au creat o criză globală a copilăriei, care a atins proporții fără precedent”, arată ONG-ul în raport.

De Ziua Internațională a Copilului, Salvați Copiii a lansat un indice unic ce explorează motivele principale care duc la sfârșitul timpuriu al copilăriei. Indicele privind sfârșitul copilăriei (End of Childhood Index) se axează pe un set de evenimente majore care generează schimbarea vieții și care semnalează întreruperea copilăriei. Acesta clasifică 172 de țări luând în considerare zone în care copilăria este cel mai puțin afectată și zone în care este cel mai mult erodată.

Indicatorii utilizați pentru a măsura sfârșitul copilăriei sunt:

• mortalitatea sub 5 ani
• malnutriția care stopează creșterea
• neșcolarizarea
• exploatarea copiilor prin muncă
• căsătoriile timpurii
• sarcina în adolescență
• strămutarea cauzată de conflicte
• omuciderea copiilor.

După acest indice, Norvegia, Slovenia și Finlanda sunt în topul clasamentului, Statele Unite se situează pe locul 36, în timp ce Niger ocupă ultimul loc printre țările studiate.

România ocupă locul 52 în raport, aflându-se în cea de-a doua categorie a țărilor cu ”câțiva copii își pierd copilăria”. Această categorie include state caracterizate prin niveluri de dezvoltate economică diferite, însă confruntate cu probleme similare în ceea ce privește protecția copiilor împotriva factorilor care determină sfârșitul copilăriei.

Potrivit organizației nonguvernamentale, dintre membrii Uniunii Europene, doar România și Bulgaria nu figurează în topul clasamentului format din 37 de țări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce privește sănătatea, nutriția, educația și protecția copiilor.

Conform raportului Salvați Copiii, intitulat „Eradicarea sărăciei educaționale și materiale în rândul copiilor din Europa”, 51% dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, ”fenomen care are consecințe grave pe termen lung, nu doar asupra copilului, ci asupra întregii societăți”.

”Un copil vulnerabilizat din cauze care privesc statutul socio-economic are îngrădit accesul la educație de calitate, iar acest fapt se transformă în sărăcia educațională care tinde să se perpetueze de la o generație la alta. În total, peste 26 de milioane de copii din Europa (număr care ar putea constitui populația celui de-al șaptelea stat al Uniunii Europene) sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Deși tendințele diferă de la o țară la alta, nicio țară europeană nu este scutită de sărăcia copiilor. Ponderea copiilor în risc de sărăcie sau excluziune socială atinge 35% sau chiar mai mult în Bulgaria, Ungaria, Grecia, Spania și Letonia și crește până la 51% în România”, se precizează în raport.

Mortalitatea infantilă în România, la cote alarmante

România stă foarte prost și în ceea ce privește mortalitatea în cazul copiilor cu vârste mai mici de 5 ani. Astfel, arată ONG-ul, în lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum și în lipsa unei alimentații suficiente și cu o calitate slabă a apei potabile, țara noastră se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie). Doar Moldova și Albania au rate mai ridicate, în timp ce Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia și Slovenia înregistrează rate de 4 ori mai mici.

”Deși Raportul ”Copilării furate” nu prezintă date cu privire la România, cercetări recente realizate în țara noastră arată că, în mediul rural, 225.000 de copii se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile acestor copii nu pot asigura copiilor sub 5 ani alimentele de bază pentru evitarea îmbolnăvirilor grave sau a malnutriției. Numărul copiilor vulnerabili din familiile sărace, în care alocația sau venitul social sunt singurele surse de subzistență, este în creștere”, subliniază ONG-ul.

Câți copii din România nu merg la școală

Conform aceleiași surse, în România, 282.000 de copii între 7 și 17 ani nu urmează nicio formă de educație, iar în anul școlar 2014-2015, 34.293 de copii au abandonat ciclul primar ori gimnazial, cu 8.400 mai mulți decât în anul precedent, părăsirea timpurie a școlii înregistrând, în țara noastră, cele mai mari cifre din Uniunea Europeană.

La indicatorul abandon școlar în ciclul primar și gimnazial, România are un procent de 12,1, considerat ca fiind scăzut prin raportarea la situația globală, însă îngrijorător la nivel european, unde doar state ca Moldova (17,9%) și Macedonia (13,1) depășesc ponderea țării noastre. În schimb, celelalte state cu excepția Maltei (10,4) se situează la acest capitol sub valoarea de 10 procente (Bulgaria – 8,6%, Ungaria – 5,3%, Ucraina – 2,7%, Finlanda- 2%, Spania – 0,7% etc.).

”Printre țările cu rate ridicate ale participării copiilor la sistemul obligatoriu de învățământ, dar cu o situație economică net inferioară, ceea ce subliniază indubitabil atenția redusă acordată educației copiilor în România, am identificat Kenya (13,2), Bolivia (12,1%), Kyrgystan (11,0%), Sri Lanka (10,1%), Haiti (9,9%), Mongolia (8,6%) sau Mauritius (8,5%)”, arată ONG-ul, care precizează că cifrele sunt influențate, în proporție de 30%, de nivelul investițiilor din educație.

”Acesta a fost raționamentul științific care a condus la introducerea în Legea 1/2011 a educației naționale a obligației autorităților centrale și locale de a aloca un minimum de 6% din PIB, însă în niciun an acesta nu a depășit 4%, valoarea cea mai des întâlnită situându-se în jurul a 3%”, explică organizația.

Rata mamelor minore din România, ”un semnal de alarmă”

În ceea ce privește căsătoria timpurie, în România, 6,7% dintre adolescenți cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) și Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate de țara noastră. În schimb, media europeană este de aproximativ 2%. Printre țările care stau mai bine decât România la acest capitol se numără și Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazahstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) și Brazilia (3,9%).

Însă, potrivit Salvați Copiii, dintre toți indicatorii, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cel mai îngrijorător, România având 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri.

”E un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3). În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistra cel mai mare număr de nașteri cu mame între 10 si 17 ani (9,282 de nașteri, adică 4,7% din totalul nașterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 și 14 ani)”, se mai arată în raport, ONG-ul precizând că această situație a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale să atragă atenția Guvernului României că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naționale pentru a asigura accesul la îngrijiri de sănătate sexuală și a reproducerii pentru tinerele și adolescentele din țară.