Un avocat din Satu Mare propune o soluție pentru descongestionarea penitenciarelor din România și o alternativă la grațiere. Adrian Cozma spune că mult mai benefic pentru economie ar fi reintroducerea pedepsei cu executare la locul de muncă.
”Este nevoie de introducerea urgentă în legislația penală a unor noi instituții privind executarea pedepselor, un exemplu cât se poate de pertinent fiind condamnarea la locul de munca. Este inacceptabil să avem mii de oameni în detenție, oameni apți de muncă și firmele de producție să nu găsească personal. Penitenciarele reprezintă o sursă importantă de forță de muncă pe care nu o valorificăm destul, doar pentru simplul motiv că dorim cu orice preț să chinuim și să umilim oamenii ținându-i în condiții mizere”, afirmă Adrian Cozma.
Avocatul dă exemplul Penitenciarul Satu Mare, cu gradul de ocupare cel mai mare din țară.
”Dacă jumătate dintre aceștia ar fi încadrați în muncă, o bună parte din problemele angajatorilor din Satu Mare ar fi rezolvate, o bună parte dintre ele având nevoie de forță de muncă necalificată”, arată avocatul sătmărean.
Adrian Cozma spune că sunt mii de cazuri la nivel național, de persoane aflate în executarea pedepsei care cer să fie scoase la muncă însă nu se dă curs acestor solicitări din lipsă de oferte.
”Avem societăți de stat care ar putea angaja forța de muncă ieftină din rândul persoanelor condamnate pentru a realiza autostrăzi. Sunt mii de cazuri la nivel național, de persoane aflate în executarea pedepsei care cer să fie scoase la muncă însă nu se dă curs acestor solicitări din lipsă de oferte”, afirmă Adrian Cozma.
Acesta mai spune că deținuților să li se reducă mai repede pedeapsa dacă muncesc.
”Evident că trebuie regândit și avantajul persoanelor condamnate, ar fi o soluție bună ca după 5 zile muncite aceștia să câștige două zile de libertate, ca fiind executate din pedeapsa. În prezent raportul este de 5 la 1. Cea mai bună reeducare a persoanelor private de libertate o putem face prin muncă. De asemenea programele educative din penitenciare în momentul de față nu sunt eficiente și nu își ating scopul urmărit, de multe ori acestea fiind realizate doar formal”, spune Adrian Cozma.
Statul încă nu a reușit, la trei ani de la adoptarea noilor coduri penale, să achiziționeze acele brățări pe care ar trebui să le poarte persoanele aflate în arest la domiciliu sau control judiciar în faza de urmărire penală.