Cristian Proistosescu, cercetător român la Washington, despre Trump și încălzirea globală: “Legile fizicii nu țin cont de legile oamenilor“

Efectele încălzirii globale nu le resimțim încă vizibil în viața de zi cu zi, însă dacă nu luăm măsuri drastice la nivel mondial în mai puțin de 10 ani, schimbările vor fi ireversibile. Atitudinea administrației Trump față de această problemă este foarte gravă și ar putea periclita siguranța societății umane pe Pământ fiindcă suntem tocmai în perioada aceea critică când mai putem face ceva ca să prevenim dezastrul, altfel va trebui să ne luptăm să ne adaptăm. În trecutul Pământului, schimbări rapide de climat au fost urmate de extincţii majore, atrage atenția Cristian Proistosescu, cercetător român pe probleme de mediu la Institutul pentru studiul atmosferei şi oceanului al Universității Washington și Administrației Naționale de Oceanografie și Atmosferă, într-un interviu acordat Vocea.biz

Un exemplu concret ar fi topirea ghețarilor din Himalaya, care ar afecta bazinele de apă din India, Pakistan și Afganistan și ar periclita viața a zeci de milioane de oameni din cauza foametei. Asta ar genera o criză a refugiaților pe o scară nemaiîntâlnită, având în vedere că este vorba de cea mai populată zonă geografică din lume, a exemplificat cercetătorul român pentru Vocea.biz, pe fondul măsurilor anunțate și deja luate de Trump în ceea ce privește atitudinea Statelor Unite față de fenomenul încălzirii globale.

Curriculum Vitae

Cristian Proistosescu are doctoratul în Ştiinţele Pământului, cu specializare în Fizică Climatului, la Universitatea Harvard. Săptămâna trecută a început un stadiu de cercetător la University of Washington, în Seattle, în Institutul pentru studiul atmosferei şi oceanului (Joint institute for the study of the atmosphere and ocean, JISAO). Institutul este o colaborare între University of Washington şi Naţional Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), o agenţie guvernamentală americană.

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

Trump susţine că a refuzat o întâlnire cu Justin Trudeau privind NAFTA

Reporter: Cu ce te ocupi exact?

Cristian Proistosescu: Specialitatea mea este de a înţelege variabilitatea naturală a climatului şi cum putem folosi variaţiunile naturale ale climatului din trecut pentru a înţelege cum se va schimbă climatul în viitor ca o consecinţă a acţiunii oamenilor.

Pe ce drum ne ducem? Ce date ați observat și cum se va manifesta clima?

Avem o gama variată de date. În primul rând, avem măsurători directe ale temperaturii Pământului cam de 150 de ani. De asemenea, avem estimări indirecte ale temperaturii pământului pentru ultimele câteva milioane de ani. Evident, cu cât mergi mai mult în trecut, măsurătorile devin mai incerte.

Situaţia stă la fel pentru măsurători ale dioxidului de carbon din atmosfera. De exemplu, avem mostre de gheaţă din Antarctica cu bule de aer în care putem găsi mostre de aer de acum 800.000 de ani. Putem măsura direct atmosfera pământului acum aproape un milion de ani. Situaţia stă cam aşa. Acum 25.000 de ani, în cel mai rece moment al ultimei epoci glaciare, temperatura Pământului era cu aproximativ 4,5 grade Celsius mai rece. Ce înseamnă o diferență de 4,5 grade în temperatura globală? Înseamnă un kilometru de gheaţă deasupra orașului Boston, spre exemplu. În ritmul actual de emisie de dioxid de carbon, ne îndreptăm spre 4,5 grade în direcţia cealaltă. Ce va însemna asta? Nu avem nicio analogie bună. Au trecut cel puţin două milioane de ani de când Pământul nu a mai văzut temperaturi atât de ridicate.

Pămânatul a fost și mai cald de atât, în trecutul îndepărtat. Acum 50 de milioane de ani, a fost poate cu 7 grade mai cald chiar. E posibil să ajungem şi acolo într-un secol sau două. Problema este rată de schimbare.

La sfârşitul ultimei epoci glaciare, a durat 25.000 de ani că Pământul să se încălzească cu 4.5 grade. De la începutul revoluţiei industriale, am reuşit să încălzim cu aproape în grad într-un secol şi jumătate. Configuraţia actuală a Pământului – oameni, animalele, plantele, biosferă, societatea noastră, toate acestea au evoluat într-un climat stabil şi relativ rece. În trecutul Pământului, schimbări rapide de climat au fost urmate de extincţii majore.

Ce efect va avea supra civilizației noastre?

Efectele vor fi multiple, şi vor acţiona asupra unei societăţi relativ inflexibile. Temperaturile vor creşte. Vor creşte mai mult pe continente decât deasupra mării, şi vor creşte mai mult în emisfera nordică decât în cea de sud. Nivelul marii va creşte ceea ce va afecta zonele de coastă. Nivelul mării va creşte încet. Ceea ce este atât bine cât şi rău. Este rău, pentru că înseamnă că nu vom vedea efectele acţiunilor actuale decât peste o sută de ani și chiar mai mult. Dar în acelaşi timp poate va da mai mult timp comunităților de pe coastă să se adapteze.

Să vă dau un exemplu mai concret de efect care mă înspăimântă pe mine. Gheţarii din Himalaya se topesc. Zăpezile şi gheţarii himalaieni cresc în timpul anotimpului ploios şi apoi funcţionează că un rezervor de apă care alimentează Indusul şi afluenţii lui. Bazinul Indusului cuprinde India de nord vest şi sudul Pakistanului, şi apele sale sunte esenţiale în agricultură acestei vai cu o populaţie de câteva zeci de milioane de oameni. Pe măsură ce climatul se încălzeşte, Himalaya nu mai poate menţine această funcţie de rezervor, iar secetele care vor urmă pot provoca o foamete nemaivăzută într-o zona în care agricultură încă se practică la nivel de subzistenţă. India este conştientă de această problemă şi construieşte lacuri de acumulare artificiale pe cursul superior al Indusului.

Numai că dacă India închide aceste lacuri pentru a-şi menţine o rezervă de apă proprie, va amplifică problemele de secetă în Pakistan, mai ales dacă asta se întâmplă în timpul sezonului de creştere. Deja există tensiuni pe această tema între două ţări cu arsenal nuclear şi cu relaţii dimplomatice încordate. Gheţarii sunt unul din cele mai delicate sisteme şi răspund foarte repede la orice schimbare de climat. În momentul în care schimbări din ce în ce mari se vor observa în temperatură, precipitație şi nivelul mării, astfel de probleme vor apărea peste tot pe glob, dar cu predilecţie în zone sub-dezvoltate şi predispuse la conflict. Ce se va întâmplă când în afară de refugiaţii de război vor apărea zeci de milioane de refugiaţi din motive climatice? Cam aşa se vor desfăşura primele efecte, în urmatoarea sută de ani, înainte să ne sufocăm direct din cauza căldurii.

Crezi că dacă luăm acţiune abia peste 100 de ani, mai avem timp?

Timp pentru ce? Dacă luăm acţiune peste 100 de ani va fi mai bine decât dacă luăm acţiune abia peste 200 de ani. Dar mult mai rău decât dacă luăm acţiune acum. Dar dacă luăm acţiune abia peste 100 de ani, sau chiar abia peste 20 deja nu mai putem discuta despre prevenirea unor schimbări majore, ci va trebui să discutăm despre cum ne vom adapta.

Pentru a preveni astfel de schimbări drastice, ar fi bine să încercăm să menţinem încălzirea globală undeva sub 2 grade. Pentru a face asta, ar trebui ca în următorii cinci ani să începem să reducem emisiile de dioxid de carbon şi până la sfârşitul secolului să le eliminăm aproape în totalitate.Cinci ani nu este un număr fix. Dar cu cât începem mai târziu reducerea de emisii, cu atât va trebui să le reducem mai repede. Un număr vehiculat prin comunitate este 1 trilion de tone de carbon. Va trebui să ne menţinem sub 1 trilion de tone de carbon emise în atmosfera în total. Până acum am emis cam jumătate din acest volum. Până când emitem cealaltă jumătate, va trebui să găsi metode de a trece aproape complet pe energii regenerabile.

Pământul o să ajungă să arate ca în filmul Interstellar?

Nu. Cel puţin nu pe ansamblu. Probabil cantitatea de praf de pe Pământ va scădea. În general, cu cât Pământul este mai rece, cu atât este mai prăfos. Însă cel mai probabil majoritatea zonelor aride se vor aridifica şi mai mult.

„Legile fizicii nu ţin cont de legile oamenilor”

Trump a cerut deja ca EPA să șteargă secțiunea de Încălzire globală de pe site.

Am prieteni care lucrează acolo. E destul de rău. Pe de altă parte, nu este deloc surprinzător, dată fiind retorică în perioada care a precedat alegerile. Din păcate, legile fizicii nu ţin cont de legile oamenilor. Ce mi se pare cu adevărat tragic este că dovezile sunt copleşitoare. Poate omul de rând nu înţelege asta, dar dacă eşti un politician sau avocat care chiar lucrează pentru sau împotriva unei astfel de agenţii, cu siguranţă eşti expus la aceste dovezi. Cu alte cuvinte, acest atac împotriva unui fenomen fizic nu poate fi făcut decât în deplină cunoştinţă de cauză şi dând dovadă de un cinism şi o amoralitate cruntă. Aş fi vrut să zic nemaiîntâlnită, dar acelaşi lucru s-a petrecut timp de zeci de ani în care politiceni şi doctori susţineau că legătură dintre fumat şi sănătate nu este concretă.

Ce resurse vom mai avea peste 100 de ani?

Cum va arată agricultură peste 100 de ani depinde foarte mult de capacitata de adaptarea a fiecărei regiuni. Ţările bogate vor reuşi probabil să se adapteze într-o mare măsură schimbând tehnicile agricole, schimbând plantele care sunt cultivate, mărind rolul irigaţiilor. Cel mai crunt vor fi lovite ţările medii şi subdezvoltate unde tehnicile agricole sunt învechite şi neschimbate uneori de sute de ani.

Și care vor fi efectele asupra ecosistemelor?

Unele estimări spun că până la 30% din speciile actuale de plante şi animale vor dispărea dacă continuăm pe acelaşi drum pentru următorii 100 de ani. De asemenea, vom vedea o răspândire mult mai largă a unor boli tropicale precum Malaria.

Avem cale de întoarcere?

Nu cu tehnologia actuală. Există idei despre cum am putea să extragem carbonul din atmosferă, dar momentan nu sunt fezabile. În primul rând că sunt foarte scumpe şi în al doilea rând sunt probleme mari de depozitare – unde pui înapoi rezervoare întregi de petrol şi cărbune? Consecinţele sunt foarte grave. Şi cu cât acţionăm mai târziu vor fi mai grave. Dar nu discutăm de un singur eveniment catastrofic care va aduce sfârşitul Pământului, discutăm de foarte multe efecte mici care vor exercită o presiune foarte mare asupra unui ecosistem şi asupra unei societăţi deja duse la extrem de suprapopulare. Dacă populaţia Pământului era de 100 de ori mai mică consecinţele ar fi mult mai mici, întrucât posibilităţile de adaptare ar fi mai multe. Nu discutăm despre 2012, sau Day After Tomorrow, sau filme de genul acela în care toată catastrofa poate fi rezumată într-un film de două ore. Parte din problema adaptării constă fix în faptul că discutăm despre foarte multe probleme mici, care sunt mult mai greu de rezolvat (tehnologic şi politic) decât o problema mare.

Ce mesaj ai avea pentru administrația actuală de la Washington?

Am încredere în oameni. Am încredere în capacitatea lor de a vedea ce se află în faţă ochilor şi că încet, încet vor realiza că direcţia în care ne îndreptăm este suicidală. Pentru administraţia actuală? Ţine-ţi minte vorbele lui Ştefan: Pământul nu a fost al strămoşilor noştri şi nu este al vostru, ci al urmaşilor urmaşilor voştri.