Polițiștii de frontieră se plâng de condițiile de muncă: ”Este inuman”

Cozile imense de la granița de vest a României nu pot dispărea dacă nu vor fi înființate noi puncte de trecere a frontierei. Polițiștii de frontieră spun că de multe ori sunt nevoiți să lucreze în frig, la -20 de grade.

„Noi asigurăm un personal suficient în punct, dar infrastructura este pentru un trafic mult mai mic. Mai ales în ceea ce privește traficul de marfă, în contextul în care la marfă se lucrează pe un singur sens, atât la intrare cât și la ieșire. Poliția de frontieră dispune de personal suficient, dar aici trebuie luat în considerare că în punctul de trecere controlul se face împreună cu partea maghiară. Deci trebuie să aloce atât partea maghiară cât și partea română un număr suficient de lucrători pentru a asigura un trafic fluent. Nu pot să îi cer lucrătorului maghiar sau a unuia de-al nostru să efectueze controlul la un autoturism sau o persoană într-un anumit timp determinat, un minut sau două. Fiecare călător trebuie verificat”, a declarat Cătălin Dobșe, șeful Sectorului Satu Mare din cadrul ITPF Sighetul Marmației.

Polițiștii de frontieră spun că, din cauza supra-aglomerării, au muncit pe frig la -20 de grade.

„În weekendul de după Revelion au trecut prin Vama Petea peste 14.000 de persoane. E inuman ce se întâmplă. S-a lucrat pe șapte benzi. Iar pe banda a șaptea nu există chioșcul ăla cu dotarea tehnică, fugea polițistul și erau afară -20 de grade. Se schimba polițistul la fiecare trei ore ca să reziste. S-a făcut tot ce se putea, dar legislația impune verificarea fiecărui document, iar asta nu o putem modifica noi”, a declarat și prefectul județului Satu Mare, Radu Bud.

Poliţia de Frontieră: Se aşteaptă aglomeraţie în punctele de trecere, în luna august; 4.000 de poliţişti…

Vămile din vestul ţării s-au aglomerat, atât la intrarea, cât şi la ieşirea din ţară; La…

Negocierile dintre ministrele de externe din România și Ungaria privind deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei între cele două țări nu au avut până acum niciun rezultat, chiar dacă comunitățile locale au investit, din fonduri europene, în asigurarea infrastructurii rutiere.