Locuinţele a zeci de localnici din Mărăcineni, judeţul Argeş, mulţi dintre ei angajaţi ai Institutului Pomicol din localitate, au fost scoase la licitaţie din cauza unor datorii pe care le are Institutul. Chiriaşi sau proprietari, oamenii se tem că vor ajunge în stradă în plină iarnă, informează Mediafax.
Aproape o sută de persoane din localitatea argeşeană Mărăcineni ar putea ajunge în stradă după ce ANAF a emis o decizie de executare a locuinţelor în care ele stau de zeci de ani, după ce Institutul Pomicol din localitate, proprietarul imobilelor, nu şi-a plătit datoriile către stat.
Chiriaşi şi chiar proprietari care locuiesc de zeci de ani în garsoniere şi apartamente care aparţin Institutului Pomicol de la Mărăcineni, din Argeş, riscă să ajungă în stradă în plină iarnă.
“De 50 de ani suntem aici. Copiii noştri aici s-au născut. De 50 de ani noi aici decartăm. Ce aşteaptă dumnealor de la noi acum, să murim să le vândă la alţii? Noi, pe toată perioada de iarnă, plătim întreţinerea 9 milioane de lei. Demonstrăm cu acte. Aici e o mafie! Se strecoară nişte greşeli extraordinar de mari. Aceşti bani pe care i-am dat noi s-au dus nu se ştie unde. Cineva a mâncat aceşti bani. Noi murim, dar copiii noştri n-au unde să stea”, a spus unul dintre bărbaţii care se află pe lista celor care urmează să rămână fără locuinţă.
“Sunt cu copiii şi cu nepoţii aici. Unde să ne ducem? M-am născut în comuna Budeasa, dar n-am masă, n-am casă. Aici am investit toţi banii. Dacă nu investeam banii în vila asta, ajungea precum clădirea de acolo, cu geamuri sparte, uşi dărâmate. Noi am investit aici o grămadă de bani. Numai anul trecut am băgat 150 de milioane de lei. Am băgat gaze, căldură, termopane. Acum vin să mă dea afară, că vin alţii să le cumpere. Cu ce drept?”, s-a întreabat un alt bărbat.
Printre cei care se află pe lista ANAF se numără şi proprietari. Unul dintre ei a povestit că, deşi nu este datornic, a aflat că va rămâne fără garsoniera în care locuieşte împreună cu soţia şi în care a investit de-a lungul timpului: “Am cumpărat locuinţa în 2007 şi de atunci am rămas proprietar. Dacă nu mă uitam pe tabelul în care erau cei cărora le-au fost scoase casele la licitaţie eu habar nu aveam de situaţie. Am tot, am contract notarial, am factura fiscală achitată cu chitanţă, cu tot ce trebuie. Nu ştiu a cui a fost greşeala. Am fost azi şi am verificat şi apar două certificate de cadastru suprapuse, al meu şi al Institutului. ANAF a luat în calcul certificatul Institutului şi prin prisma asta mi-a fost mie locuinţa scoasă la vânzare. Am luat garsoniera asta devastată. Era un atelier de tâmplărie fără absolut nimic, nici măcar instalaţie sanitară sau electrică nu avea. Era aici o mizerie de nedescris. Am investit, am transformat-o, iar acum m-am trezit că garsoniera e scoasă la licitaţie”.
Directorul ANAF Argeş, Petre Cojocaru, a declarat, la rândul lui, că nu a făcut altceva decât să urmeze paşii legali pentru recuperarea unui debit.
“Am făcut o adresă la Direcţia de Cadastru în Bucureşti şi am solicitat ce bunuri mai are Institutul de Cercetare Pomicolă Mărăcineni pe codul fiscal şi ni s-au dat 30 şi ceva de apartamente ca fiind parte a Institutului. Când a venit această informaţie, noi ce am făcut? Potrivit codului de procedură fiscală ne-am dus şi am pus sechestru pe aceste apartamente -garsoniere”, a afirmat Petre Cojocaru.
La rândul său, directorul Institutului Pomicol Mărăcineni, Mihail Coman, este de părere că nu se va ajunge ca oamenii să fie scoşi din case.
“ANAF a instituit nişte procese verbale de sechestru pe care eu ca director general nu le-am semnat pentru nişte bunuri imobile care erau reprezentate de aceste 30 de locuinţe. Institutul administrează 132 de locuinţe şi procesul de valorificare era în decurs. Eu am atras atenţia şi prin adresele către conducătorul ANAF Argeş că acest lucru este ilegal deoarece codul de procedură fiscală nu permite sechestru pe bunurile private ale statului român. Statul îşi consumă propriile bunuri. Noi avem bunuri numai în domeniul public cum este clădirea centrală, iar apartamentele, conform Hotărârii de Guvern, sunt clar în domeniul privat al statului. Acesta este şi punctul forte pentru câştigarea proceselor de ridicare a sechestrului. Pe data de 21 decembrie 2016 este o hotărâre definitivă a Tribunalului Argeş de ridicare a sechestrului. (…) Dacă cineva se opune unei hotărâri definitive eu nu ştiu ce să fac. Părera mea e că oamenii nu vor fi evacuaţi”, a spus Mihail Coman.
Deocamdată, ANAF vrea să recupereze cei 2,7 milioane de lei, restanţă pe care Institutul o are, iar acesta poate da doar din patrimoniu. În urma anunţului publicat, conform căruia locuinţele se vor scoate la licitaţie cu preţuri infime, între 4000 şi 10.000 de euro, au apărut şi doritori.
“Anunţul dat de ANAF- Argeş este unul sec, ca şi când în aceste aparatamente nu locuieşte nimeni. Să ştiţi că aici locuiesc oameni de mai bine de 35 de ani, oameni care locuiesc în mod legal cu un contract de închiriere întocmit în termenii legii, cu o chirie stabilită legal. Aceşti oameni nu au datorii la Institut, nu au datorii la administraţie. Sunt salariaţii Institutului, iar pentru marea majoritate este singura locuinţă. În eventualitatea în care se va ajunge la o licitaţie şi nu vor putea achiziţiona aceste apartamente, aceşti oameni vor fi aruncaţi în stradă. Sunt deja persoane care au venit să se intereseze pentru a achiziţiona aceste locuinţe la licitaţia care va avea loc pe 8 februarie. Preţurile sunt stabilite de un evaluator angajat de Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, în funcţie de suprafaţă şi îmbunătăţiri, şi variază între 4000 şi 10 000 de euro”, a declarat o chiriaşă.
În cazul în care situaţia nu se va remedia, oamenii ameninţă cu proteste. Ei spun că nu vor pleca din locuinţele în care au trăit de zeci de ani şi în care şi-au investit agoniseala de-o viaţă.