Medicii români din Franța. Întâmpinați ca eroi, sabotați de doctorii locali

Mii de medici din România s-au stabilit în Franța, aduși de firmele de recrutare în încercarea de a suplini lipsa doctorilor locali în special în regiunile depopulate sau în domeniile de care practicienii locali se feresc, cum ar fi psihiatria.

Întâmpinați ca niște ”Mesia” de autoritățile locale, medicii români s-au văzut însă în situația de a fi sabotați de cei francezi, care au îndemnat pacienții să nu se ducă la ei.

Migrarea din România în Franța a luat apoi locul unei migrații în interiorul țării de adopție, se arată într-un studiu realizat de sociologii români Ciprian Pânzaru și Claudiu Ciprian Dirina, care au stat de vorbă cu 182 de medici care profesează în Franța.

Unii dintre medici au schimbat și șapte slujbe de când au ajuns în această țară, în căutarea unor condiții mai bune sau a unei comunități care să îi accepte.

Lista completă cu acuzațiile care îi sunt aduse lui Pavel Durov, fondatorul Telegram. A plătit 5…

Cine e bărbatul celebru care o plimbă pe Irinuca, fiica lui Irinel Columbeanu, prin Europa. A…

Marea majoritate, însă, intenționează să rămână definitiv în țara de adopție, motivând lipsa condițiilor minime pentru a lucra în mod profesionist din România.

Cum a început nevoia de a importa medici români

Franța trece printr-o criză serioasă de medici care va atinge apogeul în acest an, arată studiile realizate de Consiliul Național al Ordinului Medicilor din Franța, o organizație profesională privată a medicilor francezi.

Problema ține de îmbătrânirea populației din generația numeroasă de după al Doilea Război Mondial. Anul acesta 75.000 de medici francezi ating vârsta de pensionare, iar generațiile mai puțin numeroase care vin din urmă nu pot suplini decât jumătate din acest număr.

O altă problemă majoră ține de distribuția medicilor. Majoritatea își practică meseria în marile orașe și în spitalele universitare, evitând zonele depopulate, în special din mediul rural.

De asemenea, anumite specializări – cum ar fi cea de psihiatru în azilele de specialitate – sunt ocolite de generațiile noi, fiind considerate prea solicitante.

Situația a fost semnalată încă de la începutul anilor 2000, când spitalele franțuzești au început să apeleze la agențiile de recrutare pentru a aduce personal din străinătate.

După 2007, medicii din România și Bulgaria au devenit deosebit de căutați, dat fiind că apartenența celor două țări la UE însemna proceduri mult mai simple de echivalare a diplomelor.

Un recensământ realizat de Consiliul Național al Ordinului Medicilor din Franța în 2013 arăta că 3.510 medici români lucrau în spitalele franțuzești.

Unde sunt căutați medicii români

Medicii români sunt prezenți în tot teritoriul Franței, ceva mai mult în nord și nord-est, în orașe industriale care se restrâng și sunt mai puțin populare printre medicii francezi, dar și în zona Parisului.

68% din medici sunt angajați în spitale de stat și 32% în spitale private, lucrând preponderent în zone urbane.

Dat fiind că lipsa de medici se simte cel mai mult în zonele rurale și în suburbii, proporția de medici români aici este destul de mare (sudul și vestul Franței).

Un procent însemnat de medici români lucrează în spitale universitare, dar și în spitale din orașe mici, unde sunt văzuți ca o soluție pentru lipsa de medici locali și care asigură supraviețuirea unor departamente care altfel ar fi închise.

De asemenea, românii suplinesc specializări unde medicii francezi sunt foarte puțini, precum anesteziști și terapie intensivă (9,3% dintre toți medicii români din Franța), radiologie și imagistică medicală (7,7%) sau în azilurile psihiatrice (10,4%).

Analiza sociologilor arată, însă, că românilor le sunt rezervate slujbele care conțin și cele mai multe dezavantaje.

În spitalele universitare, medicii români pot fi angajați cu contracte temporare, care aduc cu ele ture suplimentare și posibilitatea de a fi chemați oricând de acasă, în caz de urgențe.

În orașele mici și medii, folosirea medicilor străini asigură supraviețuirea spitalelor cu probleme majore de recrutare.

În zonele rurale, mult-așteptata sosire a medicilor români suplinește pensionarea specialiștilor sau migrarea lor către orașele mari. Firmele de recrutare îi aduc cu condiția de a ține cabinete non-stop și a face vizite la domiciliu.

Medicii români, întâmpinați ca Mesia, huliți pe la spate

Venirea medicilor români în satele depopulate ale Franței a fost privită cu entuziasm de autoritățile locale, aceștia fiind priviți ca niște salvatori.

”Așteptată ca un Mesia, ea va sosi în sfârșit luni dimineață. După mai bine de un an fără un medic, satul a găsit în sfârșit un înlocuitor: Iulia Sandu, care vine direct din România”, era salutată venirea unui medic român în localitatea Trinité-Porhoët, de către ziarul local Ouest-France.

”Este o gură de oxigen pentru sat. Situația locuitorilor din Trinité-Porhoët, care s-au obișnuit să aibă un medic, a fost una gravă. A fost afectată inclusiv activitatea farmaciilor”, era citat primarul Primarul Alain Buo.

”Bogdan Coman, un medic tânăr din România, tocmai a sosit la centrul nostru de sănătate și va fi partenerul doctorului Marie-Annick Miniscloux. Este rezultatul unei căutări care a durat mai mulți ani”, spunea și primarul unui alt sat francez, Hervé Dechangy, în același jurnal.

Entuziasmul inițial nu a durat mult, însă, arată studiul sociologilor.

Criticați în fața pacienților de medicii francezi rămași, aceștia s-au trezit în situația de a nu fi vizitați de pacienți.

Este și cazul unei doctorițe din România care a lucrat într-un sat din regiunea Bretania. Un alt medic din regiune a dus o adevărată campanie de denigrare, afirmând că este slab calificată și îndemnând pacienții să nu se ducă la ea. Aceasta avea să își schimbe apoi slujba de șapte ori.

Și medicul român Olga Djamo a trecut prin aceeași situație.

”Deși mi s-a spus că în zonă este o mare lipsă de medici, după ce am deschis un cabinet, am avut parte de trei pacienți pe zi, în medie. Am vorbit și cu alți colegi din România și mi-au spus că au probleme similare. Odată ce ajung într-o localitate mică, medicii locali sfătuiesc pacienții să nu se ducă la ei”, a povestit aceasta.

Olga Djamo a făcut ca mulți alți medici recrutați pentru a îngriji populația rurală. S-a mutat într-un oraș mai mare, deschizând un cabinet în care are acum, în medie, 17 pacienți pe zi.

Analiza sociologilor români arată că acest fenomen este unul răspândit, după primii ani în care medicii români ajung în Franța.

Treptat, medicii părăsesc localitățile mărginașe și migrează către spitale mai mari, unde găsesc un mediu mai favorabil și unde pot avansa în carieră.

Migrarea medicilor este definitivă

Din interviurile realizate cu 182 de medici care s-au stabilit în Franța, sociologii au aflat că veniturile mai mari reprezintă un factor important în luarea deciziei de plecare din țară, însă principalul motiv invocat sunt condițiile profesionale mai bune.

157 din cei 182 de medici au spus că sistemul românesc nu le oferă condiții să dea tratamente adecvate și să-și facă datoria față de pacienți. Sistemul francez, în schimb, este privit drept unul care oferă mai multe satisfacții profesionale, acces la echipament modern, precum și finanțare adecvată pentru proceduri.

Un alt motiv invocat de 99 din cei 182 de medici intervievați, în special femei, ține de condițiile de viață și educația mai performantă asigurată de școala franceză pentru copiii lor.

Din cei 182 de medici, 109 și-au adus copiii, iar 102 întreaga familie. 131 dintre aceștia au afirmat că nu au intenția de a se mai întoarce în România.

Analiza a mai arătat că doar medicii aflați în primul an de migrație mai trimit bani în România rudelor lăsate în urmă, însă investițiile – achiziția de bunuri – se face în Franța, nu în România.