Toggle Menu
  1. Home/
  2. Social/

România ar putea fi prima țară din Europa care atinge această performanță. Marea Britanie ne-ar ajunge în 2067, Ungaria în 2248

Femeile din România din sectorul privat ar putea ajunge să aibă venituri egale cu bărbații în 2018, fiind vorba de cea mai rapidă egalizare de acest fel din Europa, continent unde nivelarea diferențelor rămâne un proiect îndepărat, se arată într-o analiză realizată de compania britanică de analiză a serviciilor Expert Market.

Expert Market a analizat actualele diferențe de salarizare și trendurile curente luând în calcul numărul de ore lucrate, sectorul de activitate, vârsta angajaților și tipul de slujbă, estimând anul în care femeile ar putea să fie plătite egal cu bărbații pentru același volum și tip de muncă.

Femeile din România cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, care lucrează în sectorul privat, în special în industria alimentară și cea a ospitalității, ar putea fi primele din Europa care sunt plătite egal cu bărbații pentru același tip de muncă prestată, se arată în analiză.

Cercetările anterioare realizate de Expert Market au arătat că în România salariul femeilor este în medie cu 9,1% mai mic ca al bărbaților pentru același tip de slujbă.

În timp ce nivelarea diferențelor de salarizare, cel puțin în anumite segmente ale industriei din România, este așteptată pentru anul viitor, același lucru rămâne o țintă îndepărtată pentru majoritatea țărilor europene, arată analiza.

Cea mai rapidă egalizare a veniturilor în Marea Britanie, în orice sector, este așteptată în anul 2067, pentru femeile care lucrează în vânzări, industria alimentară și cea a ospitalității.

Potrivit analizei, Ungaria dă semne că va întârzia cel mai mult cu egalizarea veniturilor, o nivelare completă fiind prognozată în orizontul anului 2248.

“Deși este îngrijorător să vedem că diferențele de salarizare persită în Uniunea Europeană, este încurajator să vedem că datele la care difernțele vor dispărea sunt apropiate în anumite state”, a notat expertul Expert Market, Michael Horrocks, care a contribuit la analiză.

Dan Radu