Tradiţii şi obiceiuri cu ocazia Crăciunului pe rit vechi. Sârbii din Arad au aprins stejarul în Ajunul Crăciunului

vocea.biz / 07.01.2017
Tradiţii şi obiceiuri cu ocazia Crăciunului pe rit vechi. Sârbii din Arad au aprins stejarul în Ajunul Crăciunului

Câteva zeci de credincioşi s-au adunat vineri seara în curtea Bisericii Sârbeşti din centrul oraşului, cea mai veche din municipiu, pentru a începe sărbătoarea Crăciunului pe rit vechi, cu un obicei unic: arderea stejarului, transmite Mediafax.

Sârbii serbează sâmbătă Crăciunul pe rit vechi. Sărbătoarea a început încă de vineri seara, în Ajunul Crăciunului, cu o tradiţie cu totul specială: aprinderea stejarului. În Ajunul Crăciunului, sârbii s-au adunat în curtea Bisericii Sârbeşti din centrul municipiului Arad, cu hramul Sfinţii Petru şi Pavel, considerată cel mai vechi lăcaş de cult din municipiu, ridicat între anii 1698-1702, şi au dat foc unui stejar, pentru ca tot răul din anul care trece să dispară. În plus, se spune că focul îi purifică şi le dă putere celor care se adună în jurul lui şi cântă colinde.

Conform tradiţiei, sârbii ţin postul Crăciunului şi în Ajun. După slujbă, credincioşii au primit sarmale cu ciuperci şi fasole bătută. Apoi s-au încălzit cu ţuică fiartă şi ceai cald.

“Noi suntem în biserica sfinţilor apostoli Petru şi Pavel cu prilejul Ajunului Crăciunului. Pentru noi, Ajunul are o foarte mare importanţă, pentru că până la Crăciun este o perioadă de post, când postim nu doar din punct de vedere fizic, ci şi din punct de vedere sufletesc şi moral, gândindu-ne la lucrurile bune, ne gâdim la lucrurile pe care să nu le facem facem dacă e posibil tot anul. Ajunul precede Crăciunul cu o festivitate care se face de regulă la casa fiercărui om, dar în condiţiile de acum, se face la biserică. Am ieşit în curtea bisericii, unde se aprinde un pom care, de regulă, este un stejar, care închipuieşte renunţarea la idolatrie, pentru că pe vremuri, până nu s-au creştinat, sârbii se închinau la tot felul de idoli, renunţarea la idolatrie, iar focul care merge către Cer purifică şi ne face legătura cu Dumnezeu şi cu îngerii din Ceruri. După ce se termină acest ceremonial de aprindere a stejarului, se cântâ colinde, după care se serveşte, în mod simbolic, o mâncare de post, care prinde de obiecei fasole bătută, varză şi orez. După care toată lumea pleacă acasă”, a declarat corespondentului MEDIAFAX preşedintele Comunităţii Sârbilor din Arad, Simeon Jarko.

Arderea stejarului simbolizează credinţa, spune preotul protopop Ognian Plavsici.

“Arderea stejarului este un obiecei vechi al poporului sârbesc şi simbolizează tăria credinţei creştine ortodoxe a poporului nostru, având în vedere că stejarul este un copac, un lemn tare, un lemn puternic. Noi îl ardem în fiecare an, în ajumul Crăciunului, iar focul acesta care merge către Cer, sigur este de fapt, credinţa noastră străbună faţă de Dumnezeul nostru, faţă de creştinism şi faţă de ortodoxie”, a declarat preotul protopop Ognian Plavsici, în timpul procesiunii.

De Crăciunul sârbesc femeile au pregătit bucate alese. De pe masă nu lipsesc sarmalele şi friptura de porc, dar şi mâncarea tradiţională sârbească. După zilele lungi de post, sârbii au pregătit bucate specifice de Crăciun, pe care le vor împărţi cu cei dragi. Abia după ce stejarul aprins a ars complet, credincioşii au pornit spre casă, dar se opresc, pe drum, ca să îşi colinde prietenii. (Mediafax)

Tags:
Citește și...