Prorectorul UBB Cluj critică decizia de a separa educaţia de cercetare: “PSD reuşeşte să dezamăgească din nou”

Prin decizia de a separa educaţia de cercetare şi a crea două ministere – Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării şi Inovării – PSD ”reuşeşte să dezamăgească din nou”, este de părere Daniel David, prorectorul responsabil cu cercetarea de la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj şi şi director al Institutului Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mentală Aplicată. Acesta “prevede” un viitor sumbru pentru sistemul educaţional din România, care va duce la ”înapoiere, sărăcie şi marginalizare într-o lume tot mai globalizată”.

“Partidul Social Democrat (PSD) reuşeşte să dezamăgească din nou. Pe când crezi sau speri că, iată, chiar poate intra ca mentalitate în social-democraţia europeană modernă, te izbeşte cu nişte decizii vetuste care te îngheaţă. Ultima decizie pe această temă este separarea educaţiei de cercetare, prin organizarea a două ministere independente în noul guvern PSD. Nu ştiu cine i-a sfătuit, dar, sincer, a fost un sfat prost! Când în toată lumea se vorbeşte de integrarea educaţiei (mai precis a învăţământului superior) şi cercetării într-o arie comună a educaţiei şi cercetării – pentru a uni eficient generarea, diseminarea şi utilizarea cunoaşterii -, noi avem din nou „inovaţii” instituţionale care ne vor îngropa. Nu ajunge că suntem pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte performanţa învăţământului preuniversitar (vezi rezultatele la testele P.I.S.A), învăţământului universitar (vezi clasamentele universităţilor) şi cercetării ştiinţifice (vezi clasamentele bazate pe inovaţie), – asta în condiţiile în care potenţialul nostru de inteligenţă şi creativitate nu este mai prejos -, dar cu noua opţiune administrativă a PSD se pare că chiar vrem să ne aşezăm bine pe aceste locuri, cu impact nefast asupra competitivităţii ţării şi calităţii vieţii oamenilor”, precizează Daniel David într-o postare pe blogul său.

Modelul ţărilor competitive

Profesorul susţine că, în ţările moderne şi competitive, cercetarea, respectiv, ştiinţa este în aceeaşi structură administrativă cu educaţia, mai ales cea legată de învăţământul superior, în timp ce modelul separării învăţământului şi cercetării a existat în comunism. Numai prin fuziunea celor două, susţine Daniel David, se pot uni eficient generarea, diseminarea şi utilizarea cunoaşterii, pentru a asigura competitivitate ţării şi bunăstare oamenilor.

Iohannis: Numărul mare de legi din zona educaţiei ajunse la promulgare, adesea cu prevederi contradictorii, denotă…

A doua etapă de înscriere în clasa pregătitoare începe astăzi

“Unii, mai puţin informaţi sau având interese de a le separa (interese care ne vor costa ca ţară!), vor spune că şi în cadrul Comisiei Europene cele două domenii sunt separate în Directorate-General for Education and Culture şi Directorate-General for Research and Innovation. Aşa este, dar cine ştie istoria acestei organizări ştie şi de ce sunt separate şi nu poate fi prostit. Organizatoric vorbind, era dificil să existe un singur Directorate-General for Education and Research la nivelul Comisiei Europene, deoarece domeniile sunt prea complexe la scară europeană, mai ales că Directorate-General for Education and Culture, include educaţia, cultura, tineretul, limbile şi sportul. Dar Directorate-General for Research and Innovation pune în toate documentele proprii în prim plan relaţia cu universităţile, iar ţările competitive ale lumii (…) au urmat modelul combinării lor administrative (ţinând cont că la nivel de ţară, chiar mare fiind, nu există complexitatea care există la nivel european)”, explică profesorul.

Daniel David subliniază faptul că domeniul educaţiei riscă să se întorcă la modelul din perioada comunistă, în care cercetarea va avea de suferit.

“Aşadar, speranţa „normalizării” cu care a venit PSD moare, cel puţin în domeniul educaţiei şi cercetării, întorcându-ne la un model bine aşezat din perioada comunistă, în care universitățile „predau”, iar cercetarea „adevărată” se face în institutele de cercetare de către oameni „atestaţi” prin patalamale/hărtii, nu neapărat prin rezultate ştiinţifice! Atenţie, nu vreau să alunecăm în discursul steril legat de cine este mai important în cercetare: universităţi vs. institute de cercetare! Cercetători buni şi slabi există în ambele structuri. Astăzi, în lumea modernă, logica nu este „universităţi SAU institute”, ci „universităţi ŞI institute”, rolul mai important sau mai puţin important în cercetare fiind determinat de performanţa obţinută”, subliniază David.

“Ratăm o şansă de a ne utiliza potenţialul intelectual bun”

În contextul unei „Românii normale”, cele două ministere trebuie reunite, cel puţin învăţământul superior şi cercetarea, dacă nu educaţia şi cercetarea, mai susţine profesorul clujean. În caz contrar, ne rupem de aria europeană/internaţională a educaţiei şi cercetării, marginalizându-ne.

“Încă mai sper ca cei doi miniștri, oameni cărora trebuie să le acordăm inițial credit şi bună-credinţă, vor face tot posibilul să unească ministerele în politicile lor, pentru a nu ne îngropa definitiv prin reglementări şi practici diferite, depăşite de vremuri. Acelaşi lucru îl sper de la comisiile de specialitate din parlament, care, dacă doresc, pot servi ca „gardieni” ai normalităţii academice. De siguranţă, poate că primul-ministru al României ar putea monitoriza şi asigura această integrare funcţională printr-un consilier/grup de experţi în cadrul cancelariei proprii. (…) Păcat că prin astfel de decizii, fără analiză de substanţă, nu doar că ratăm o şansă de a ne utiliza potenţialul intelectual bun de inteligenţă şi creativitate pe care îl avem ca popor, dar facem paşi fermi spre trecut, inventând din nou (oare a câta oară şi când vom înţelege că trebuie să ne oprim…?) instituţii care ne blochează acest potenţial. Astfel ne rupem de aria europeană/internaţională a educaţiei şi cercetării, marginalizându-ne noi, fără să ne forţeze nimeni!”, este de părere profesorul.