Un academician din Cluj cere comisii speciale de schimbare a imnului: Deşteaptă-te române! “inspiră tristeţe” și “denigrează neamul românesc”

Un academician din Cluj care a realizat trei variante de imn cere Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei constituirea unor comisii speciale pentru înlocuirea imnului ”Deşteaptă-te române!”, pe motiv că imnul actual “inspiră tristeţe”, ”ba chiar insultă, denigrează neamul românesc”.

Adrian Toader a declarat, joi, pentru Mediafax, că linia melodică a actualului imn naţional ”Deşteaptă-te române!” se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul este demodat, nu face cinste, ”ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou nu respectă directivele CE”.

”M-am adresat, joi, prin scrisori, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, Guvernului şi Preşedinţiei României, solicitând formarea unor comisii de specialitate atât pentru adoptarea unui nou imn de stat, cât şi pentru adăugarea unei steme adecvate pe drapelul naţional, precum şi pentru stabilirea altor date de sărbătorire a Zilei Naţionale a României şi a Zilei Marinei. Am propus iniţierea procesului de schimbare a imnului de stat al României cu unul care nu se demodează odată cu schimbarea regimurilor politice, cu trecerea vremii. Mai multe voci ale unor personalităţi reprezentative culturii româneşti, precum scriitorul Andrei Pleşu, compozitorii Horia Moculescu, Marius Ţeicu, academicianul Cristian Petru Bălan sau criticul literar Dan Toma Dulciu, au exprimat necesitatea schimbării imnului naţional al României, pentru simplul fapt că linia melodică se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul nu ne face cinste, ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou respectă directivele CE”, a spus Toader.

Potrivit acestuia, melodia actualului imn ”Deşteaptă-te române!”, un cântec patriotic, a avut valoarea sa în 1848, ”dar acum, o dată cu emanciparea românilor, acest cântec a devenit nu numai demodat, dar chiar jignitor, pe alocuri, pentru multe persoane”.

ANALIZĂ: Populaţia din Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi va creşte foarte mult

Iohannis: Ziua Imnului Naţional reprezintă un bun prilej de a reînnoi angajamentul nostru pentru consolidarea unei…

”Consider că actualul imn nu ne reprezintă ca neam, ca popor, ca naţiune, cu atât mai mult având în vedere faptul că România este ţară membră a Uniunii Europene. Cu ocazia protestelor din ultimii ani, populaţia a demonstrat faptul că e trează, capabilă, aptă să-şi aleagă şi să-şi determine viitorul ca naţiune. Românii cer respect, demnitate, autodeterminare, asigurarea unui viitor sustenabil pentru România”, a menţionat academicianul clujean.

Adrian Toader a explicat că, în opinia sa, încă din titlu şi din prima strofă se observă, prin îndemnul ”Deşteaptă-te”, trimiterea la ideea că poporul român are nevoie de deşteptare, că ar fi inapt, incapabil, adâncit în ”somnul cel de moarte”, deci mort sau aproape mort.

”Cu primul cuvânt, dar nu numai, în prima strofă se produce segregarea populaţiei, aceasta fiind împărţită în două mari grupări, cei treji, cei care intonează imnul la un moment dat, pe de-o parte, şi cei adormiţi, respectiv audienţa, de cealaltă parte. Anume, nu se spune – să ne deşteptăm români -, incluzând aici şi vorbitorul, ci – -, adică . Iată o primă sugestie de segregare destul de direct şi agresivă care induce separatismul, de genul tu aşa, eu altfel,” a arătat acesta.

Adrian Toader susţine că textul actualului imn aduce aminte în strofa a 2-a de latinitatea neamului românesc şi pune accent pe aceasta atât prin versurile ”sânge de roman”, cât şi prin ”un nume de Traian”, lăsând deoparte originea dacă a poporului român, în timp ce ridică în slăvi un cotropitor al Daciei.

”Strofa a 3-ia, versul – “Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne” –sugerează ideea că am fi un popor sălbatic, care atacă prin surprindere fiinţe fără apărare, îngrădite, paşnice. În strofa a 4-a remarcăm faptul că domnitorii noştri cu care ar trebui să ne mândrim, sunt dosiţi undeva drept – măreţe umbre. Dacă aceştia ne sunt repere istorice, atunci necesită a fi vii în inimile noastre, amintiri calde cu care ne mândrim şi exemple pe care le urmăm şi nicidecum să întărim idea de umbre/strigoi, urmând cu – “moarte strigă toţi”.. Neamul românesc nu trebuie învăţat să urmeze umbrele, nu suntem adepţii apariţiei strigoilor cu care ne-am mândri, poate într-un parc de distracţii pentru copii, dar nu în simbolul nostru naţional şi nu să ne grăbim spre moarte”, a argumentat academicianul.

Acesta consideră că un popor cu pretenţii de a fi european, civilizat, renunţă la formulări injurioase precum cea din strofa a 6-a, “Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare“ sau din din strofa a 7-a, ”De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă”.

”Aceste versuri accentuează descrierea neamului nostru ca fiind răzbunător, popor înapoiat ce crede în blesteme, le practică dorind răul cuiva ca răzbunare, pedeapsă. Noi, românii, suntem un popor modern, educat, cetăţeni europeni, nu credem în blesteme şi nu ne coborâm la nivelul celor care cred şi doresc, astfel, răul cuiva. Suntem un popor pacifist, iubitor de oameni, iertător, înţelegător şi înţelept. Înţelepciunea ne este arma de apărare. De asemenea, în strofa a 8-a apare discriminarea bazată pe religie şi credinţă, fapt care reiese în mod denigrator la adresa musulmanilor prin cuvintele – barbarei semilune – care încalcă prevederile Directivei 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică”, a precizat Adrian Toader.

În opinia acestuia, textul imnului induce şi discriminarea bazată pe religie şi credinţă prin versul din strofa a 11-a, ”Preoţi, cu crucea-n frunte”, ”în condiţiile în care nu toate religiile recunoscute din România au acest simbol, crucea”.

”Tonul şi, în general, atmosfera creată de către mesajul imnului actual nu sunt favorabile pentru a înălţa moralul şi a chema la unitate naţională, ci, din contră, după cum am mai arătat. Textul conţine prea multă văicăreală, plângere de milă, autovictimizare, blesteme, multă agresivitate şi morbiditate. Nu dorim să lăsăm o astfel de moştenire copiilor noştri. Nici unul dintre cele 198 de imnuri naţionale ale lumii nu insultă propria naţiune, poporul pe care-l reprezintă ca simbol naţional. Nu cred că noi, românii, dorim un simbol naţional care să ne insulte ca naţiune şi popor, fie că suntem români din naştere sau am dobândit cetăţenia română, avem suflet, demnitate, indiferent de naţionalitate şi etnie. Fiind cetăţean român trebuie să se identifice cu simbolurile naţionale”, a mai argumentat academicianul.

Adrian Toader a adus în favoarea demersului său de înlocuire a imnului naţional şi informaţii furnizate de criticul literar Dan Toma Dulciu care a susţinut că, în perioada guvernării legionare, cântecul ”Deşteaptă-te române!” a fost agreat pentru unele idei apropiate de cele ale mişcării lui Corneliu Zelea Codreanu, iar la sfârşitul anului 1940 propaganda legionară folosea cântecul cu multă perseverenţă.

”Ulterior, Mişcarea Legionară a inclus textul lui Andrei Mureşanu în Cărticica de Cântece recomandată aderenţilor şi simpatizanţilor săi sub titlul Marşul anului 1848. De remarcat faptul că atât ideologii legionari, cât şi părinţii Constituţiei din 1991 au avut aceleaşi preferinţe faţă de strofele poeziei, care corespund, aproximativ, cu strofele obligatorii ale imnului naţional – 1, 2 ,4 şi 11”, a subliniat Adrian Toader.

Academicianul clujean consideră că un imn naţional trebuie să fie de durată şi să nu depindă de moda vremurilor şi/sau de regimul politic, iar populaţia trebuie să se identifice cu simbolurile naţionale care o reprezintă, un imn al vremurilor actuale trebuind ”să promoveze unitatea naţională, să transmită o atitudine pacifistă, să promoveze valorile umane, să ridice moralul, să îndemne la respect de sine şi faţă de semeni”.

Acesta a propus, în scrisorea adresată Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei, organizarea unui concurs pentru stabilirea unui nou imn, dar a înaintat şi trei variante de imn la care a scris versurile: ”Demnitate, suflet de român!”, pe muzica lui Petre Iordache, ”Un suflet de român”, pe muzica lui Radu Goldiş” şi ”Un suflet mândru de român” care păstrează muzica actualului imn naţional.

Adrian Toader a realizat şi un sondaj pe o reţea de socializare din care rezultă că 74% dintre respondenţi au declarat că nu se identifică cu şi prin mesajul transmis de textul imnului “Deşteaptă-te, române!” şi se simt jigniţi, iar textul nu le face onoare.

În ceea ce priveşte stabilirea altei date pentru Ziua Naţională a României decât 1 Decembrie, academicianul clujean propune identificarea unei zile cu reverberaţii naţionale în alt anotimp când vremea este mult mai favorabilă.

Pentru Ziua Marinei, care se sărbătoreşte în 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, Adrian Toader propune 8 septembrie, ziua Naşterii Maicii Domnului.