Scenariul cel mai sumbru al IGSU: România lovită de un cutremur puternic. Care sunt zonele cele mai afectate și cum s-ar desfășura operațiunile de salvare

Cea mai mare temere a autorităților în cazul unui dezastru major care ar putea lovi România este producerea unui cutremur cu magnitudine mare. O demonstrează si raportul de țară realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care are ca scop identificarea zonelor cu cele mai probleme, creșterea eficienței serviciilor în cazul situațiilor de urgență, îmbunătățirea măsurilor de prevenție dar și pentru ca țara noastră să poată utiliza fonduri europene, inclusiv pentru dotarea salvatorilor.

Zonele cu cel mai mare risc

Scenariul unui cutremur major în zona Vrancea presupune un cutremur cu magnitudinea de 8,1 pe scara Richter, la o adâncime de 90 de km. Raportul arată că, în acest caz, ar fi afectat mai bine de jumătate din teritorului țării și conține inclusiv ilustrații care arată zonele unde ar avea cel mai mare impact.

Cine e polițistul care a stat în apă până la genunchi și a dirijat traficul după…

Sora lui Babasha, reacție pe Facebook, după ce fratele ei a fost huiduit la concertul Coldplay.…

Impactul asupra omului ar fi foarte mare în București, Brașov, Buzău, Galați, Vrancea sau Sibiu, însă întreaga parte de est, unele zone din centru, părțile de sud și de sud-vest ale României sunt expuse la un nivel ridicat de risc seismic.

“Potrivit evaluărilor, 75% din populație și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului unui cutremur, iar probabilitatea unui cutremur major în 30-40 de ani este o realitate statistică. Una dintre preocupările principale este capitala României, București, care este extrem de expusă la cutremure. Mai mult decât atât, întreaga parte de est, unele zone din centru, dar și partea de sud a României sunt aproape de epicentru”, se arată în raportul de țară.

Totodată, documentul citat mai precizează că scenariul analizat arată impactul major pe care cutremurul l-ar putea avea din cauza faptului că în apropierea epicentrului sunt multe zone urbane.

“Populația are un nivel ridicat de anxietate, mai ales în București, unde ultimul cutremur major a cauzat multe victime și pagube serioase.”

Cele mai mai cutremure care au lovit România în secolul XX:

• Seismul din 10 noiembrie 1940: 7,7 grade pe scara Richter, 593 morți (140 în București) 1,271 răniți (300 în București)
• Seismul din 4 martie 1977: 7,4 grade pe scara Richter, 1578 morți (1,424 în București) 11,321 răniți (7,598 în București)
• Seismul din 30 august 1986: 7,1 grade pe scara Richter, 8 morți, 317 răniți
• Seismul din 30 mai 1990: 6,9 grade pe scara Richter, 9 morți, 296 răniți
• Seismul din 12 iulie 1991: 5,6 pe scara Richter, 2 morți, 30 de răniți

După seisme, alte dezastre care ne-ar putea lovi sunt inundațiile și seceta. Experții au inclus în raport și un accident nuclear simulat la centrala de la Cernavodă.

Capitala cu “bulină”

Primăria Capitalei a publicat în noiembrie 2016 lista actualizată a imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic. Potrivit documentului, în prezent, în București există 181 de clădiri Pericol public, adică cu două mai multe decât erau raportate anul acesta, în luna ianuarie (179).  Printre acestea se află și sediul ArCuB (construit în 1932-1934), Garajul Ciclop (construit în 1928), fostul Cinematograf Patria (construit în 1929-1931), CinemaPRO (construit în 1938), Teatrul Foarte Mic (construit în 1910) și Cinematograful Studio (construit în 1945).

În clasa întâi de risc seismic sunt raportate 173 – față de 177 în ianuarie, în clasa a doua de risc sesmic există acum 322 de imobile – față de 307 în ianuarie, în clasa a treia de risc seismic sunt încadrate 95 de clădiri – față de 90 în ianuarie. De asemenea, în clasa a IV-a de risc seismic sunt raportate 6 imobile, față de  5, câte se aflau pe listă în ianuarie 2016.

Alte 1579 de clădiri din București sunt expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic, încadrate în categorii de urgență, dar neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare.

„Evident că acele clădiri construite în anii ’50 și în special cele construite în perioada anilor 1900-1930/1940 sunt mai sensibile, în primul rând pentru că atunci nu existau coduri care sa ia in calcul efectul seismului. De asemenea, erau și foarte puțini ingineri constructori, deci, cumva se construia pe baza experienței și al bunului simț din punct de vedere tehnic. Depinde foarte mult și cum au fost întreținute, dar vulnerabilitatea unei clădiri este dată și de îmbătrânirea materialelor, de cutremurele prin care a trecut”, a declarat pentru Vocea.biz conferențiar universitar doctor inginer Constantin Budan.

Ritmul consolidărilor nu este nici el încurajator. Potrivit calculelor Vocea.biz, realizate pe baza datelor din ultimii ani , autoritățile consolidează, în medie, 4 clădiri în 12 luni. Așadar, dacă lucrurile rămân la fel, ar însemna că cele 181 de clădiri Pericol public vor fi consolidate în următorii 45 de ani.

Ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur puternic?

Instituțiile care acționează în cazul unui cutremur ar întâmpina probleme în a le asigura salvatorilor condiții necesare pentru intervenție, iar comunicarea dintre acestea ar fi defectuoasă, se arată în evaluarea finală a exercițiului național SEISM 2016, care a avut rolul de a evalua capacitatea de intervenție în cazul unui cutremur de proporții.

Miile de salvatori cu rol de intervenție la cutremur nu ar avea unde să fie cazați, nu ar putea beneficia de hrană, de toalete și nici de spații în care să își schimbe echipamentul, în cazul unei misiuni de durată.

Mai mult, comunicarea între diversele instituții sau cea cu spitalele unde trebuie distribuite victimele ar fi defectuoasă, în condițiile în care salvatorii trebuie să se bazeze pe telefoane, faxuri și e-mail-uri – sisteme care pot fi compromise de un cutremur de mari proporții, se arată în cadrul evaluării.

Exercițiul național SEISM 2016 a avut loc în perioada 1-2 noiembrie 2016, pentru a testa capacitatea de reacție a autorităților în cazul unui cutremur de mari proporții.