România, în top 10 generatori de produse organice din Europa. Cum stăm, însă, când vine vorba de consum

În ultimii ani, interesul populației mondiale pentru produsele organice a crescut semnificativ. În acest context, și agricultura specifică a cunoscut o dezvoltare importantă. La nivel global, o suprafață totală de peste 50 de milioane de hectare este folosită în acest scop. Cel mai mare consumator de produse organice este Elveția, arată cel mai recent raport întocmit de Research Institute of Organic Agriculture (FiBL) și IFOAM – Organics International, pe baza datelor de la finele lui 2015.

Potrivit studiului citat, 179 de țări din întreaga lume practică agricultura organică, iar 50,9 milioane de hectare de teren sunt folosite în acest scop la nivel global.

45% din această suprafață, adică 22,8 milioane de hectare, se află în Oceania. Urmează Europa cu 12,7 milioane de hectare, America Latină – 6,7 milioane de hectare, Asia – 4 milioane de hectare, America de Nord – 3 milioane de hectare și Africa – 1,7 milioane de hectare.

Țara cu cea mare arie de teren dedicată agriculturii organice este Australia – 22,7 milioane de hectare. Aceasta este urmată de Argentina – 3,1 milioane de hectare și Statele Unite ale Americii – 2 milioane de hectare.

Netanyahu şi consilierul lui Trump îndeamnă europenii la o intensificare a presiunilor asupra Iranului

Trei morţi în Spania; Europa continuă să fie afectată de caniculă

Cu toate acestea, doar 1% din terenul agricol la nivel mondial este utilizat în mod organic. Totuși, există state unde rata este semnificativ mai mare: Liechtenstein – 30%, Austria – 21,3% și Suedia – 16,9%.

Dincolo de terenul dedicat agriculturii organice, există, însă, suprafețe de teren organice dedicate și altor activități, cum ar fi apicultura sau acvacultura bio. Din acest punct de vedere, România se află pe locul șase în top zece țări cu cele mai multe stupuri organice, după Brazilia, Italia, Bulgaria, China și Franța, dar după Cuba, Etiopia, Spania și Mexic.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Conform datelor, în anul 2014 erau înregistrați 750 de producători de miere de albine certificaţi în sistemul de agricultura ecologică. În anul 2014 producția de miere certificată ecologic a ajuns la 686,57 tone.

Referitor la consumul de miere pe piaţa naţională, deşi s-a înregistrat o creştere în ultimii ani, România se află printre ţările cu cele mai scăzute consumuri din Europa. Circa 80% din producţia de miere certificată ecologic este livrată către pieţele cele mai mari consumatoare ale Uniunii Europene, respectiv în: Germania, Franţa, Italia, Austria, dar şi către ţări terţe ca Japonia, Canada şi China.

România: 246.000 de hectare de teren pentru agricultură organică

În ceea ce privește Europa în mod particular, cea mai mare suprafață de teren dedicată agriculturii organice se găsește în Spania – peste 1,9 milioane de hectare. Pe locul al doilea și al treilea se află Italia și Franța, cu aproape 1,5 milioane de hectare, respectiv, 1,3 milioane de hectare.

Marea Britanie ocupă locul opt în acest top, cu aproximativ 495.900 de hectare, după Germania (peste 1 milion de hectare), Polonia (580.700 de hectare), Austria (553.500 hectare) și Suedia (518.900 hectare).

În top 20, România ocupă locul 14, cu aproape 246.000 de hectare.

La polul opus se află Kosovo (160 hectare), Malta (30 hectare) și Andorra (2 hectare).

În lume există circa 2,4 milioane de generatori de produse organici. 35% dintre aceștia provin din Asia, 30% din Africa, iar 19% din America Latină. India este țara cu cei mai mulți astfel de producători (peste 585.000). Podiumul este completat de Etiopia (circa 203.600) și Mexic (circa 200.000).

Când vine vorba de generatorii de produse organice europeni, cei mai mulți provin din Turcia – 69.967, Italia – 52.609 și Spania – 34.673.

De data aceasta, România ocupă locul nouă, cu 11.869 de producători, după Franța (28.884), Germania (25.078), Polonia (22.777), Austria (20.976) și Grecia (19.604). Potrivit raportului citat, țara noastră a realizat în 2015 exporturi de produse organice în valoare de 200 de milioane de euro.

La coada clasamentului european se află Islanda (36), Bosnia și Herțegovina (36) și Malta (11).

Un sfert (12,8 milioane de hectare) din terenul agricol organic la nivel mondial și peste 89% (2,1 milioane) dintre producători se află în țări în curs de dezvoltare și piețe emergente, mai arată raportul citat.

Peste două treimi (33,1 milioane de hectare) din terenul destinat agriculturii organice reprezintă pășuni/fânețe/pajiști. Cu un total de 10 milioane de hectare, terenul arabil reprezintă 10%. În această categorie, cele mai mari suprafețe sunt utilizate pentru cultivarea orezului (3,9 milioane de hectare), nutrețului (2,5 milioane de hectare), semințelor oleaginoase (1,2 milioane de hectare), plantelor textile (04, milioane de hectare) și leguminoaselor (0,4 milioane de hectare).

În 2015, vânzările produselor alimentare organice (mâncare și băutură) a atins la nivel global suma de 81,6 miliarde de dolari, cu 10% mai mult decât anul anterior. America de Nord și Europa au generat cele mai multe vânzări de produse organice (90%).

Câți bani alocă, în medie, fiecare român pentru alimentele organice

Țările cu cele mai mari piețe de produse organice rămân, totuși, Statele Unite ale Americii (35,8 miliarde de euro), Germania (8,6 miliarde de euro) și Franța (5,5 miliarde de euro).

Piața europeană a produselor alimentare și a băuturilor organice a crescut în 2015 cu 10% față de anul anterior, ajungând la 31,1 miliarde de dolari. Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Elveția generează trei sferturi din vânzările de acest tip în Europa.

Când vine vorba de consumul de hrană organică pe cap de locuitor, Elveția este în fruntea clasamentului: 262 euro/persoană. Pe următoarele poziții se află Danemarca (191 euro/persoană), Suedia (177 euro/persoană), Luxemburg (170 euro/persoană), Liechtenstein (142 euro/persoană), Austria (127 euro/persoană), SUA (111 euro/persoană), Germania (106 euro/persoană), Franța (83 euro/persoană) și Canada (77 euro/persoană).

În cazul României este vorba de doar 4 euro/persoană. Mai prost decât țara noastră stau, de exemplu, Bulgaria (1 euro/persoană), Cipru (2 euro/persoană), Letonia (2 euro/persoană), Lituania (2 euro/persoană), Muntenegru (0,2 euro/persoană), Portugalia (2 euro/persoană), Slovacia (1 euro/persoană) și Ucraina (3 euro/persoană).

Potrivit datelor Comisiei Europene, în UE printre produsele organice cele mai importate sunt cafeaua (Brazilia), kiwi (Noua Zeelandă), orez (Thailanda), banane (Costa Rica), cacao (Peru) și ananas (Uganda).