Legea antifumat, văzută de unul dintre inițiatori, la aproape un an de la intrarea în vigoare: “Reprezintă o victorie a normalității”

Legea antifumat a stârnit multe discuții în România, în mare parte, contradictorii. Intrată în vigoare în 17 martie 2016, legea a interzis fumatul în spaţiile publice închise. După aproape un an, inițiatorii acesteia spun că există semnale pozitive în privința sănătății publice. Apoi, ea este descrisă ca fiind “un pas înainte pe calea modernizării societății românești”, respectiv, “o victorie a normalității”.

Totul a pornit de la o petiţie online iniţiată la Cluj-Napoca în anul 2013 care susţinea interzicerea fumatului în spaţiile publice închise și care a ajuns să fie promulgată în 2016. Mihai Cucerzan, profesor de Sociologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este omul din spatele acestui demers, iniţiatorul petiţiei online devenită ulterior lege, având susținerea Aureliei Cristea, la acea vreme, deputat.

Mihai Cucerzan a explicat într-un interviu acordat Vocea.biz care este feed-back-ul legii care interzice fumatul în spațiile publice, la un an de la intrarea în vigoare, ce spun studiile și cum s-au adaptat românii la aceste demers devenit obligatoriu.

Reporter: Care este situația legii antifumat, la aproape un an de la implementare?

Dragnea: Legea anti-fumat o să rămână nemodificată

Fumatul și sănătatea: cancerul la plămâni, tumoarea malignă care provoacă cele mai multe decese în UE.…

Mihai Cucerzan: Studiile oficiale realizate până în momentul de față au subliniat primele efecte pozitive în privința sănătății publice, prin diminuarea semnificativă a fumatul pasiv. Față de aceeași perioadă a anului trecut, românii au posibilitatea de respira aer mai curat atunci când merg într-un local, pot savura gustul unui produs culinar la restaurant, iar hainele nu se mai îmbibă cu mirosul nedorit de tutun. Românii au început să se familiarizeze cu această lege și să aprecieze efectele sale benefice.

S-au spus multe despre acest demers, încă din momentul în care era doar o propunere. Una dintre ideile vehiculate era aceea că legea ar fi “împărțit România în două”. Cum priviți acest lucru?

Orice persoană responsabilă trebuie să admită că un demers făcut în vederea îmbunătățirii sănătății nu poate fi decât salutar. Restricționarea fumatului este o dovadă că România este pe drumul cel bun, iar adoptarea acestei legi reprezintă un pas înainte pe calea modernizării societății noastre și o victorie a normalității. Nu cred că România ar fi împărțită în două în urma aplicării legii. Desigur, încă de la început au fost vehiculate și unele opinii negative în legătură cu această lege, au existat diverse manevre care își propuneau abrogarea sa. Din fericire, votul politicienilor responsabili, reacțiile societății civile, decizia Curții Constituționale (care a relevat deplina constituționalitate a legii) au făcut ca acest demers anti-fumat să fie pus în practică și să nu fie ulterior modificat. De asemenea, întrucât o lege în favoarea sănătății publice nu are culoare politică, trebuie menționată susținerea fermă din partea fostului și actualului guvern, respectiv a președinției României.

Exista temerea, pentru unii patroni, că ar fi expuși riscului de a da faliment. Cum s-au descurcat alte țări la acest aspect? 

Au existat păreri care susțineau că interzicerea fumatului va avea un impact negativ asupra afacerilor din restaurante, baruri și cluburi. Totuși, studiile făcute de-a lungul timpului în alte țări contrazic această temere. De exemplu, în New York, după un an de la intrarea în vigoare a “Legii Smoke-Free Air” veniturile restaurantelor și barurilor au crescut cu 8,7%. La împlinirea a zece ani de la implementarea legii, autoritățile au subliniat că interzicerea fumatului în baruri și restaurante a fost unul din cele mai bune lucruri care i s-au întâmplat metropolei americane, întrucât tot mai mulți oameni au început să iasă în oraș, încurajați de faptul că nu mai trebuie să inhaleze fum. În Italia, la câteva luni după ce a început sa fie aplicată o lege asemănătoare, președintele asociației patronilor de cluburi și restaurante, organism care inițial milita vehement împotriva acesteia, a recunoscut public că a fost o lege bună chiar și pentru afacerile din domeniu. Sper ca aceste efecte pozitive să apară și la nivelul societății noastre.

Care este situația în România?

În principiu, oamenii merg în restaurante pentru a mânca, în baruri și cluburi pentru a socializa, nu doar pentru a fuma. Tot mai multe persoane doresc să își protejeze sănătatea, iar unii patroni clujeni, de pildă, sesizând aceste tendințe, au interzis fumatul încă de acum câțiva ani din proprie inițiativă. Din fericire, în urma implementării legii antifumat, nu s-a constatat o reducere semnificativă a numărului de clienți din baruri, restaurante și cluburi. Am primit nenumărate semnale pozitive și din partea celor care lucrează în astfel de spații – barmani, ospătari etc., și care își exprimau satisfacția că nu mai sunt nevoiți să inhaleze ore în șir fumul de țigară al unor clienți. Majoritatea localurilor au amenajat în exterior spații speciale pentru fumat, unele dintre acestea fiind încălzite în perioada sezonului rece. Astfel, constatăm din partea mediului de afaceri o adaptare la noile realități, dar și răspunsul pozitiv al societății civile.

O altă variantă vehiculată printre cei nemulțumiți de introducerea legii făcea referire la faptul că fumătorii ar trebui să plătească asigurări de sănătate mai mari. Cât de “sustenabilă” este această idee?

Deși costurile fumatului sunt mai mari decât taxele colectate de pe urma vânzării acestor produse, iar studiile medicale au dovedit corelația dintre fumat și riscul apariției unor afecțiuni, impunerea unui regim diferențiat de plată al asigurărilor de sănătate este dificil de realizat din cauza unor considerente de ordin practic. Totuși, există posibilitatea de a fi creat un fond special de sănătate constituit dintr-o parte a accizelor obținute de la industria de profil.

Există studii care s-au efectuat după implementarea legii?

Din fericire, studiile indică faptul că societatea românească a primit favorabil această lege, iar primele efecte pozitive în privința sănătății publice nu au întârziat să apară. Astfel, studii sociologice recente atestă faptul că aproximativ 85% din populaţia României este de acord cu legea care interzice fumatul în spaţiile publice. În plus, aproape două treimi dintre fumători sunt de acord cu aceasta. Ministerul Sănătăţii a anunțat la sfârșitul anului trecut că după intrarea în vigoare a legii, numărul îmbolnăvirilor care au legătură directă cu fumatul a scăzut, în cazul anumitor afecţiuni, chiar şi cu 11%. Astfel,  în perioada martie-august 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, s-au înregistrat cu 5,4% mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene, cu 11,5%  mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral, cu 5,4% mai puţine cazuri pentru minorii spitalizaţi pentru exacerbarea astmului sau pentru o infecţie acută a căilor respiratorii.

Recent, un alt club a ars în România, la un an de la un alt eveniment de acest gen, tragedia de la Colectiv. Există martori și dovezi că în acel local se fuma, chiar și după implementarea legii. Ce concluzii tragem de aici?

Cu toate că au existat unele voci care negau că s-a fumat în interiorul respectivului club după implementarea legii, relatările martorilor și numeroasele fotografii realizate la diverse evenimente indicau contrariul. Printre obiectivele interzicerii fumatului se numără nu doar protejarea populației de efectele nocive ale fumatului pasiv, ci și creșterea securității din spațiile închise, cunoscut fiind faptul că numeroase incendii au fost provocate de țigări aprinse, uitate sau aruncate în diferite locuri. Din fericire, în urma incendiului din clubul bucureștean nu au existat victime, însă este bine să acceptăm, indiferent de statutul social pe care îl aveam, că nimeni nu este deasupra legii. Trebuie să existe o altă abordare față de legalitate în general, și o reacție mai fermă a celor îndrituiți să vegheze la respectarea acesteia.