Schimbarea majoră care aduce clasele V-VIII în secolul 21. Ce spun profesorii

Ioana Nicolescu / 07.02.2017
Schimbarea majoră care aduce clasele V-VIII în secolul 21. Ce spun profesorii

Noile programe școlare pentru elevii de gimnaziu sunt în dezbatere publică până pe 13 februarie. Până la această dată, profesorii și specialiștii în educație își pot da cu părerea vizavi de conținutul acestora, pentru fiecare materie în parte. Vocea.biz a stat de vorbă cu profesori și experți pentru a afla cum li se par propunerile finale ale specialiștilor de la Institutul pentru Științele Educației (ISE).

Expertul în educație Marian Staș este de părere că față de cele trei variante dezbătute anul trecut, care au stârnit numeroase nemulțumiri din partea cadrelor didactice, programele lansate acum în dezbatere sunt mai echilibrate.

„Sunt discipline care deschid mult jocul gândirii critice, alfabetismul lingvistic și vocabularul. Un alt lucru bun îl reprezintă disciplinele de dezvoltare personală și educația socială. De asemenea, la fizică sunt mai multe elemente de experiment și de investigație. Însă, programele par în continuare destul de încărcate, fiindcă elevii au destul de multe discipline, sunt 16-17 materii, nu e puțin. O altă problemă pe care o sesizez la disciplinele de Real este faptul că încă nu sunt corelate între ele, spre exemplu fizica, matematica și chimia. Spre exemplu, la clasa a VII-a, la Fizică, se vorbește despre calcul vectorial, dar la matematică nu se fac vectori sau elemente de trigonometrie, acestea se studiază abia în clasele a VIII-a și a IX-a”, a explicat Staș. În rest, alte critici pe care le mai aduce se referă la faptul că pentru disciplina Religie există o singură programă, cea a cultului creștin ortodox.

La română, elevii sunt învățați să utilizeze internetul

În ceea ce privește limba română, profesoara Ecaterina Stanca de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală spune că noua programă se bazează foarte mult pe comunicare.

„În ceea ce privește conținutul, se pune accent pe comunicare verbală și interacțiune verbală. Noua programă are trei mari componente: lingvistică, inter-relațională și cea estetică și culturală. La clasele a V-a și a VI-a, accentul pe literatura universală este mai mare, textele sunt mult mai accesibile copiilor. Amintiri din copilărie, spre exemplu, nu e receptat foarte bine de copii. În continuare, clasele a VII-a și a VIII-a sunt orientate mai mult pe literatura română. Elevii vor învăța cum să relaționeze imaginea și textul, noua programă îi învață să caute informații pe internet. De asemenea, s-au introdus benzi desenate și romanul grafic și nu se mai studiază pe genuri și specii literare, se studiază tipuri de texte (argumentative, informative, explicative, etc)”, a explicat Stanca.

În ceea ce privește gramatica, despre care profesorii au tot atras atenția că nu este studiată și la liceu și că materia este înghesuită la gimnaziu, noile programe aduc schimbări majore, în ideea de contyinuitate la liceu, spune profesoara Stanca.

„La gramatică noutățile sunt mai multe noutăți. În primul rând se pleacă de la sintaxă spre morfologie, nu invers ca până acum. La clasa a V-a nu se mai fac tipurile de complemente și atribute, abia de la a VI-a se introduce complementul direct și indirect, la fel și predicatul nominal. S-a aerisit programa, nu mai e așa de încărcată, nu mai galopezi prin ea, ceea ce este mai bine. Să vă dau un exemplu, la clasa a VIII-a, au scos subiectiva și predicativa, care erau foarte grele, au scos și diateza reflexivă. Fiind mai aerisită programa, s-ar putea să le fie mai lejer elevilor să învețe. Un alt lucru bun ar fi sugestiile metodologice pentru profesori, deschiderile către litreratura universală, faptul că elevii sunt învățați să umble cu dicționare”, a explicat Stanca.

În ceea ce privește programa de la matematică, profesorul Costel Chiteș de la Colegiul Național „Tudor Vianu” spune că  sunt identice cu cele actuale. „Forma de prezentare a sugestiilor metodologice a fost mai explicită. Se doreşte o apropiere de aplicare a cunoştinţelor de matematică în contexte cât mai diverse. Eu rămân la părerea că este necesară o elaborare a unor lucrări de sinteză pe domeniul Ştiinţe, cu trimiteri istorice , cu prezentaere a modului în care au luat naştere noţiunile, problemele care au condus la studierea lor”, a spus Chiteș.

Calendarul dezbaterii publice

Calendarul dezvoltării curriculare se prezintă astfel: în perioada 13-16 februarie datele colectate în procesul de consultare vor fi prelucrate și transmise către grupurile de lucru.

Între 16-22 februarie va avea loc integrarea propunerilor și transmiterea către ISE a proiectelor finale de programe școlare, iar în intervalul 23-28 februarie va avea loc verificarea finală a programelor.

Între 28 februarie și 1 martie, va fi semnat și transmis către Monitorul Oficial ordinul de ministru care va aproba noile programe școlare pentru ciclul gimnazial.

Citește și...