Un uriaș sărac din Est care încearcă degeaba să imite Vestul: sistemul românesc de sănătate

Sistemul medical din România se clasează pe ultimul loc într-un clasament european care include 35 de țări realizat de think-tank-ul suedez Health Consumer Powerhouse specializat în comparații ale sistemelor de sănătate.

Sistemul de sănătate din țara noastră este mai ineficient ca toate cele 28 de state membre UE, fiind mai slab clasat și ca al celor din state precum Albania sau Muntenegru.

În analiza realizată de suedezi au fost luate în calcul subdiscipline precum: dreptul pacienților la informare, accesul la tratament, rezultatele tratamentului, penetrarea serviciilor medicale, prevenția și accesul la medicamente, fiind luați în calcul 48 de indicatori.

Sistemul medical românesc ocupă ultimul loc nu doar în clasamentul general, dar și în mai multe subdiscipline analizate precum rezultatele tratamentelor, prevenția, sau penetrarea serviciilor medicale.

Ministrul Muncii anunță că primii cărora le vor creşte salariile în totalitate în 2018 sunt angajații…

Sindicate: Salariile din sistemul sanitar vor creşte din 1 ianuarie 2018. Vor fi creşteri şi de…

Potrivit indexului, care este întocmit începând cu 2005, României nu a cunoscut niciun progres semnificativ de îmbunătățire a sistemului medical.

Sistemul medical românesc a obținut 497 de puncte din maximum 1.000, în cadrul analizei, în contextul în care simpla existență a unui sistem de sănătate aduce automat 333 de puncte în clasificarea celor de la Health Consumer Powerhouse.

Cele mai slabe rezultate la tratamentul medical

Sistemul medical românesc este pe ultimul loc din cele 35 de țări analizate în ceea ce privește rezultatele pozitive la tratamentul medical.

Sistemul de sănătate a obținut puncte slabe la indicatori precum mortalitatea infantilă (România are o rată de 13 decese la mia de locuitori în cazul nou-născuților, cea mai ridicată din Uniunea Europeană), la rata de supraviețuitori ai cancerului precum și la numărul de ani pierduți de către vârstnici din cauza lipsei de acces la tratament.

De asemenea, România este foarte slab punctată din cauza ratei mari de infecții nosocomiale, a ratei avorturilor și a numărului de cazuri de depresie.

În cazul rezultatelor tratamentului medical România nu obține niciun punctaj înalt, observându-se doar rezulate mediocre în combaterea accidentelor vasculare și a bolilor de plămâni.

În ceea ce privește informarea pacienților, sistemul sanitar românesc este bine punctat pentru implicarea asociațiilor de pacienți în luarea deciziilor, dar obține puncte slabe pentru lipsa asigurărilor de malpraxis, greutatea de a avea acces la o a doua opinie medicală sau accesul la informații privind calificarea și calitatea medicilor.

Stăm bine la urgențe, cel mai rău la prevenire

Analiza efectuată de Health Consumer Powerhouse arată că sistemul medical românesc are rezultate mediocre când vine vorba de rapiditatea cu care un pacient poate avea acces la medicul de familie sau la un specialist.

Timpul de așteptare în camera de urgență este relativ mic, comparativ cu alte state, România fiind bine punctată la acest capitol. În schimb, sistemul medical românesc este punctat foarte slab atunci când vine vorba de timpul de așteptare necesar pentru ca un pacient să beneficieze de o tomografie.

La capitolul prevenție, sistemul medical românesc este din nou clasat pe ultimul loc, obținând punctaj foarte slab la șase din cele șapte criterii analizate.

Astfel, România are rezultate mediocre în ceea ce privește prevenirea fumatului.

În schimb, măsurile de prevenire ale unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială sau cancerul de col uterin, prin vaccinarea HPV sunt foarte slab punctate.

România este deficitară și când vine vorba de vaccinarea bebelușilor, reducerea consumului de alcool sau promovarea mișcării. De asemenea, analiza constată că nu există suficiente acțiuni de prevenire a deceselor survenite în urma accidentelor auto.

De alfel, la subdisciplina prevenție, România are cel mai mic scor din cele 35 de state analizate.

Sistemul medical românesc nu pune preț pe calitatea vieții pacienților

Numărul de operații de cataractă este folosit în analiza Health Consumer Powerhouse drept un indicator al grijei pe care un sistem medical o are pentru bunăstarea pacienților.

”Rata operațiilor de cataractă la 100.000 de locuitori este folosit ca un indicator pentru a stabili generozitatea unui sistem de sănătate în a asigura o îngrijire care nu este esențială pentru salvarea vieții, însă oferă o calitate sporită a vieții pentru pacienți”, se arată în raport.

Și aici România obține puncte foarte slabe, cu mai puțin de 400 de astfel de intervenții la 100.000 de locuitori.

Când vine vorba de penetrarea serviciilor medicale, țara noastră ocupă din nou ultimul loc din cele 35 analizate.

Un punctaj foarte slab este obținut luându-se în calcul numărul foarte mic de transplanturi sau accesul scăzut când vine vorba de îngrijirea pe termen lung a bătrânilor.

România mai obține puncte slabe și din cauza inechității sistemului medical (este evidențiat tratamentul discriminatoriu față de romi în spitale) sau din cauza continuării practicii plăților informale către medici.

Și în cazul accesului populației la medicamente, România este pe ultimul loc din toate cele 35 de țări analizate.

Sistemul medical obține un punctaj mare doar la indicele accesului la medicamente pentru care nu este nevoie de rețetă.

În schimb, România are punctaj foarte slab când vine vorba de accesul la medicamente noi pentru cancer și la timpul necesar pentru ca substanțele noi să fie încadrate pe lista medicamentelor compensate.

Alte probleme identificate sunt lipsa medicamentelor necesare pentru artrită, accesul la statine (medicamente care reduc cantitatea de colesterol și previn bolile cardio-vasculare) și accesul la antibiotice.

Rezultate precare, costuri mari

Analiza Health Consumer Powerhouse aseamănă sistemul de sănătate din România cu cele Olanda, Elveția și Italia când vine vorba de numărul mare de zile petrecute de pacienți în spital, însă cu amendamentul că țările antemenționate au bugetul necesar pentru ca o astfel de practică să fie eficientă.

”România are probleme grave de gestionare a întregului sector public. În sistemul de sănătate, rezulatele tratamentelor sunt precare. România, ca și Albania și Bulgaria, suferă de o structură învechită a sistemului sanitar, unde costurile de internare ale pacienților sunt foarte mari”, se arată în alaliza care observă că sistemele sanitare reformate, care merg mai eficient, preferă să pună accentul pe tratamentul ambulatoriu și nu pe internări.

”Dacă Olanda, Suedia și Italia preferă să interneze pacienții pentru un timp mai îndelungat, fac asta pentru că își permit. România, Bulgaria și Albania nu își permit acest lucru, însă”, conchide raportul.

Potrivit indexului, cel mai eficient sistem de sănătate din Europa este cel olandez, care a obținut un punctaj de 927 de puncte dintr-un maximum de 1.000, fiind urmat de cele din Elveția și Norvegia.

Idexul mai remarcă și creșterea spectaculoasă a eficacității sistemelor de sănătate din foste țări ale blocului comunist precum Cehia, Slovenia sau Estonia.