Pericolul suplimentelor. Medic sportiv: ”În cazul unui tânăr de 25 de ani, nu mă gândesc că va păți ceva la 30, dar mă gândesc dacă va ajunge la 45”

Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) și Colegiul Medicilor București au semnat un parteneriat prin care se dorește instruirea medicilor și din alte discipline decât medicina sportivă cu privire la lista medicamentelor și substanțelor care sunt considerate dopante.

Lista substanțelor interzise pentru sportivi a fost publicată pe site-ul Colegiului Medicilor București, iar în perioada următoare, medicii vor avea sesiuni de instruire cu Agenția Națională Anti-Doping despre efectele acestor produse.

Scopul este de ajuta medicii să ofere sfaturi utile atât sportivilor profesioniști, cât și persoanelor care fac sport la nivel de amatori și consumă suplimente pentru efort.

Decizia este salutată și de medicii sportivi, care spun că atunci când vine vorba de suplimentele folosite pentru creșterea performanțelor sportive, în special de către amatori, este nevoie de multă atenție.

Acreditarea laboratorului antidoping de la Bucureşti, suspendată până la 29 mai

Acreditarea Laboratorului Antidoping din Bucureşti, suspendată. Răspunsul Ministerului Sportului

”Este esenţial ca un număr cât mai mare de medici să aibă informaţii despre lista substanţelor interzise în sportul de performanţă, dar şi despre efectul unor astfel de produse asupra sănătăţii celor care fac sport pentru recreere. Un prim pas în direcţia unei informări cât mai eficiente este publicarea şi pe site-ul CMMB a listei interzise ”, a declarat profesorul doctor Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti.

Suplimentele de efort, greu de controlat

Medicul sportiv Alin Popescu spune că suplimentele alimentare folosite pentru a spori rezistența la efort de sportivii profesioniști sau cei amatori trebuie verificate cu multă atenție, fiind cazuri în care același produs conține substanțe diferite, în funcție de lot.

”Trebuie spus că în cazul suplimentelor alimentare, legislația nu este nici pe departe la fel de strictă ca în cazul medicamentelor. Sunt cazuri în care suplimentele conțin și alte substanțe decât cele care figurează pe etichetă. Sunt suplimente contaminate fie nevoit, fie voit. Omul, fiind de bună credință, se poate trezi că ia ceva ce nu trebuie”, a declarat Alin Popescu pentru Vocea.biz.

”În cazul federațiilor sportive, suplimentele sunt trimise la analiză la Agenția Națională Anti-Doping. Vorbim de fiecare lot de suplimente, nu de fiecare produs. De exemplu vii cu aviz de la ANAD că lotul 2479 din produsul respectiv este curat, pentru că producătorul poate introduce modificări într-un lot fără să scrie pe etichetă”, spune Alin Popescu.

Riscuri pe termen mediu pentru cei care folosesc suplimente

Alin Popescu spune că efectele nocive ale folosirii fără aviz medical ale suplimentelor alimentare chiar dacă nu apar imediat, pot apărea pe termen mediu sau lung.

”În cazul sportivilor amatori sunt convins că dacă s-ar face testări, unii ar ieși dopați. Riscurile, dacă iau astfel de substanțe, nu sunt în mare parte de moment, ci pe termen mediu și lung. Să luăm exemplul substanțelor care promit să facă mușchii mari. Inima este și ea un mușchi. Abuzul de astfel de substanțe poate duce la hipertrofia inimii”, spune Alin Popescu.

”În cazul unui tânăr de 25 de ani care ia astfel de substanțe nu mă gândesc că va păți ceva la 30 de ani, dar mă gândesc dacă va mai ajunge la 45”, adaugă acesta.

Medicul sportiv spune că orice persoană care intenționează să apeleze la astfel de substanțe ar trebui să ceară avizul unui medic înainte.

”Medicii, mai ales prin legătura pe care o vor avea cu ANAD, nu doar că vor știi să le spună ce îi ajută și ce nu, dar au și avantajul de a putea face analize înainte de a începe schema de suplimente de efort pentru a ști ce se potrivește și ce nu”, spune Alin Popescu.

Directorul general al ANAD, Valentina Alexandrescu, spune la rândul ei că piața suplimentelor alimentare nu este bine controlată, iar substanțele pot fi contaminate.

”Nimeni nu le-a analizat să vadă dacă ceea ce scrie pe cutie este adevărat. Aşa s-a dovedit că o capsulă de slăbit din plante conţine un stimulent, sibutramină, substanţă interzisă, altele sunt contaminate cu steroizi. Noi am cerut să fie date pe prescripţie medicală. Pentru că sunt multe suplimente alimentare contaminate, unele chiar din SUA şi China”, a declarat Valentina Alexandrescu.

”Tinerii care merg în sălile de culturism sau fitness să nu apeleze la consumul de steroizi sau alte substanţe care le vând himere, pentru că efectele adverse sunt foarte grave. Cei care le recomandă aceste produse îi ameţesc spunând că fac masă musculară, dar în timp ajung să aibă grave probleme de sănătate”, a adăugat aceasta.

Medicul sportiv Alin Popescu atrage atenția că suplimentele nu trebuie să înlocuiască alimentația naturală.

”Trebuie spus că suplimentele rămân ceea ce sunt, suplimente, nu înlocuitoare. Unii cred că dacă iau suplimente mai scumpe, pot face rabat de la alimentația și hidratarea naturală, ceea ce este o mare eroare”, spune medicul.