Fenomenul “fake news” în România. Care sunt mizele dezinformării. Daniel David: “Ne afectează capacitatea de a lua decizii importante”

Adriana Stanca / 04.02.2017
Fenomenul “fake news” în România. Care sunt mizele dezinformării. Daniel David: “Ne afectează capacitatea de a lua decizii importante”

În era în care 89% dintre români își iau informațiile din mediul online, problematica știrilor false devine din ce în ce mai serioasă. Numărul website-urilor care difuzează articole eronate sau chiar inventate a crescut semnificativ în ultima perioadă în țara noastră. Efectul? Împiedicarea dezvoltării societății, apreciază psiholog Daniel David, dar și exercitarea unei anumite presiuni asupra presei de calitate, susține analistului media Iulian Comănescu.

Deși nu tocmai ignorată nici înainte, problematica site-urilor cu articole false a devenit tot mai pregnantă în ultimul an, în special peste Ocean. După victoria lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă, numeroase voci au afirmat că rezultatul alegerilor ar fi fost influențat, într-o anumită măsură, de dezinformarea populației prin intermediul unor știri false apărute în mediul online.

În spatele unui astfel de site s-a aflat chiar și un român în vârstă de 24 de ani. Ovidiu Dobrotă a pus la punct Ending the Fed, site responsabil pentru unele dintre cele mai populare povești false din timpul campaniei electorale din SUA.

Fenomenul este din ce în ce mai vizibil și în România, deși, potrivit analistului media Iulian Comănescu, „are rădăcini în presa scrisă a anilor ’90”. Totuși, în prezent, răspândirea știrilor false în mediul online are două cauze principale.

„Una e dezinformarea politică, unde lucrurile păstrează cât de cât aparența adevărului sau părți din el, dar textul respectiv are un aspect de petardă, aruncată adesea pentru a fi preluată de branduri media mai mari. A doua e traficul pur și simplu, care a putut fi monetizat până nu de mult prin lucruri ca Google AdSense. Probabil, un site de știri false poate fi ținut de doi oameni antrenați și aceștia pot trăi acceptabil din veniturile Google”, a explicat Iulian Comănescu pentru Vocea.biz.

Paradox: românii continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false

„Apetitul pentru fabulos” al românilor a fost unul dintre factorii care au determinat propagarea cu rapiditate a știrilor false în rândul internauților. Un rol extrem de important l-au jucat, însă, și rețelele de socializare.

Potrivit unui studiu al iSense Solutions, 89% dintre români urmăresc știrile pe internet. În mediul virtual, principalele surse de informare sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%).

„Presa serioasă pierde teren peste tot, dar în România există o tradiție media mai marcată a enormităților gen Găina care naște pui vii, generată la rândul ei de apetitul pentru fabulos, extraordinar (mai degrabă decât sângele despre care s-a tot vorbit) al unei societăți cu o componentă rurală importantă. Noi am trecut din epoca snoavei sau a șezătorii în cea a tiparului în numai un secol, al XIX-lea”, a subliniat Iulian Comănescu.

„A doua premisă de trafic e potențialul viral al Facebook-ului, pe care sunt diseminate aceste linkuri. Facebook nu face nicio diferență – deși există intenții în sensul ăsta – între publicațiile serioase și cele neserioase, iar cititorul/utilizatorul dă clic pe un anumit link în primul rând fiindcă e interesant, fără a-i păsa prea tare de soliditatea textului sau prestigiul sursei”, a mai spus el.

Și mai îngrijorător, majoritatea românilor continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, chiar dacă le scade încrederea în ele. Asta și pentru că, în anumite situații, românii sunt mai ușor de păcălit decât europenii, apreciază Daniel David, psiholog și prof. dr. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Popoarele vestice sunt un pic mai bine pregătite să analizeze nu doar informația, ci și credibilitatea sursei acelei informații, astfel că dacă a doua sursă nu este credibilă, nu se mai expun informației acelei surse. Noi încă nu avem exercițiul analizării sursei, asta și ca urmare a perioadei comuniste care, neoferind surse diverse în mass-media, nu ne-a antrenat să le comparăm și să învățăm să le analizăm critic”, a explicat specialistul pentru Vocea.biz.

Cititorii cu pasiuni politice, mai ușor de păcălit

Cine cade cel mai des în capcana site-urilor care publică știri false sau care dezinformează?

„Vulnerabilitatea ține de inteligență și nivelul de educație, în primul rând. Apoi, cititorii mai emoționali, mai ales cu pasiuni politice, pot fi și ei duși de nas mai ușor. Și, în fine, ar mai fi vârsta pură și simplă a lor, tradusă prin gradul de alfabetizare media, inevitabil mai mic în cazul celor care nu sunt încă maturi”, a explicat Comănescu.

O opinie similară a exprimat și prof. dr. Daniel David, care a precizat că cel mai vulnerabil este „publicul care nu are încă de dezvoltată gândirea critică, cel obosit și sau cei încărcați de multe sarcini simultan”.

„Asta pentru că orice informație pe care o primim este în primă fază codată în mintea noastră ca fiind adevărată. În faza a doua o analizăm și, dacă este adevărată o păstrăm ca atare, dacă nu, o recodăm ca falsă. Atunci însă, când gândirea critică nu este bine dezvoltată, când suntem obosiți și/sau facem mai multe sarcini deodată, nu mai face riguros etapa a doua și astfel tot ce a fost codat în mintea noastră rămâne adevărat”, a subliniat el.

Cât de eficiente sunt listele cu “site-uri de evitat”

În acest context, lupta împotriva site-urilor care difuzează informații false sau eronate a început să fie și ea intensificată. Spre exemplu, Facebook a anunțat că va începe marcarea știrilor false cu anumite etichete de avertizare. Germania este prima țară europeană în care Facebook va folosi un astfel de filtru, după Statele Unite, unde același instrument a fost lansat în decembrie 2016.

În România, deocamdată, o soluție a fost propusă tot de o parte a internauților. Astfel, în urmă cu aproximativ un an a fost elaborată o listă a site-urilor “de evitat”.

“În lipsă de altceva mai bun, au un efect, chiar dacă pe alocuri pun în aceeași oală site-uri diferite”, crede Iulian Comănescu. Cu toate acestea, înființare unui așa-zis „CNA al Internetului” nu ar fi de bun augur, apreciază analistul media.

„Pe de o parte, vedem ce face CNA-ul în materie de televiziune, tocmai a taxat un radio de copii din Tulcea în condițiile în care enormitățile politice de pe unele posturi TV sunt de același ordin de mărime cu cele mai gogonate lucruri apărute online”, a declarat el.

„Pe de altă parte, reglementarea presei și a internetului prin legi e o idee considerată nu foarte sănătoasă și lipsește din numeroase țări civilizate, iar mie mi se pare că excesul e preferabil restricțiilor, care pot duce în ultimă instanță la cenzură”, a completat Iulian Comănescu.

Cum îți poți da seama dacă o știre e falsă

Așadar, cum pot internauții să-și dea seama dacă un site distribuie știri false?

„Ar fi trei tipuri de filtre pentru credibilitate: redactarea textului, existența (sau nu) a informației într-o altă publicație, eventual mai prestigioasă, și autoritatea sursei examinate”, spune analistul media.

De altfel, conform studiului iSense Solutions, românii consideră că, pentru a fi credibilă, o știre trebuie să respecte următoarele condiții: să precizeze sursele de unde au fost preluate fotografiile și informațiile (82% dintre români), să nu apară într-o publicație sponsorizată de entități cu interese – spre exemplu, știri politice în publicații / canale sponsorizate de partide politice (58%), să conțină fotografii drept dovezi (57%), să includă multe detalii (56%) și să apară într-o publicație prestigioasă, de încredere (52%).

Impactul fenomenului știrilor false se răsfrânge deopotrivă asupra întregii bresle a presei, cât și asupra dezvoltării societății.

În cazul site-urilor de știri care publică reale, se exercită „un soi de presiune de a da primul, cât mai bombastic și așa mai departe”, susține Comănescu.

Totuși, „nu e numai un efect al știrilor false, fiindcă presa s-a raportat astfel la concurență și în epoci în care adevărul a contat mai mult. Dar deocamdată avem în România un online axat mai ales pe cantitate și viteză, iar cei care publică materiale mai elaborate și solide au de suferit chiar din cauza timpului mai lung de elaborare a acestora”, a adăugat analistul media.

Pe de altă parte, prof. dr. Daniel David atrage atenția că pentru societate efectul poate fi „catastrofal”, blocând dezvoltarea sa.

„Așa cum contaminarea fizică (de ex. cu pesticide) ne afectează starea de sănătate fizică, contaminarea psihologică (cu informații false/irelevante) ne afectează sănătatea psihică și capacitatea de a lua decizii importante”, a conchis specialistul.

Citește și...