Preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ vor primi o masă caldă

Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat au fost aprobate printr-o hotărâre de guvern adoptată vineri. Obiectivul acestui program este de a stimula accesul copiilor la educaţie, respectiv prezenţa elevilor şi preşcolarilor la şcoală sau la grădiniţă, informează Mediafax.

Adoptarea actului normativ face parte din măsurile de intervenţie integrată pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar care grevează populaţia şcolară din medii dezavantajate geografic, economic sau social, contribuind în final la realizarea obiectivului major al Ministerului Educaţiei Naţionale şi anume asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate a tuturor copiilor şi tinerilor din România.

Hotărârea cuprinde prevederi referitoare la definirea suportului alimentar, precum şi a principiilor ce trebuie respectate în prepararea acestuia, prin detalierea tipurilor de suport alimentar posibil. Dreptul de a primi zilnic suportul alimentar, pe perioada cursurilor, conform structurii anului scolar, îl au numai elevii prezenţi la cursuri. Suportul alimentar nu se va acorda pe perioada vacanţelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare.

Mai exact, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pentru fiecare elev/preşcolar, prin raportare la infrastructura necesară servirii mesei în unitatea şcolară, astfel:

Doi elevi de la un liceu din Bucureşti au ajuns la spital după ce au fost…

Euro 2020 modifică calendarul școlar. Decizia, luată pentru fluidizarea traficului din București

– masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unităţile de învăţământ în care există cantină cu avize de funcţionare şi spaţiu adecvat de servire a mesei;

– masă caldă, în regim catering, pentru unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spaţiu de servire a mesei sau un alt spaţiu amenajabil în acest scop;

– pachet alimentar, pentru unităţile de învăţământ în care nu există nici cantină şi nici spaţiu amenajabil în scopul servicii mesei.

Pentru masa caldă preparată în regim propriu, unitatea şcolară va afişa la loc vizibil lista-meniu care va conţine denumirea produsului, ingredientele componente, precum şi substanţele care provoacă alergii sau intoleranţe. În plus, pentru produsele distribuite de unităţile de alimentaţie publică va fi indicată şi data producerii.

Pachetul alimentar va conţine produse de panificaţie, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct.

Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii, pentru masă caldă, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri.

Totodată, documentul menţionează situaţiile în care, într-o unitate de învăţământ, se aplică unul sau altul dintre tipurile respective de suport alimentar sau a situaţiilor în care în aceeaşi unitate de învăţământ se utilizează mai multe variante, în funcţie de specificul dat de structura ciclurilor de învăţământ, de dispunerea geografică, de programul şcolar al elevilor sau de alţi factori. De asemenea, la cererea scrisă a părinţilor, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, pachetele alimentare şi masa caldă pot fi înlocuite cu produse alimentare adecvate situaţiei elevilor şi preşcolarilor.

Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activităţi vor fi stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în funcţie de numărul de elevi, de orarul şcolii şi de particularităţile fiecărei unităţi de învăţământ.

De asemenea, actul normativ detaliază specificaţiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare/servicii, precum: evidenţa cantităţilor solicitate, distribuite şi consumate, calitatea produselor, siguranţă şi perisabilitate microbiologică, condiţii pentru transport şi distribuţie, metode de testate şi control, ambalare, etichetare, marcare.

Produsele alimentare distribuite elevilor şi preşcolarilor vor respecta cerinţele de conformitate prevăzute în regulamentele europene. Pentru respectarea principiilor de hrană sănătoasă, produsele alimentare vor fi livrate, zilnic, din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinare către unităţile şcolare, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/înregistrate sanitar-veterinar, ambalate şi etichetate conform prevederilor legale în vigoare, şi vor fi depozitate în condiţii de siguranţă alimentară.

Unităţile de învăţământ răspund, în mod direct, de asigurarea condiţiilor de primire, recepţie şi distribuţie a produselor alimentare, prin nominalizarea persoanelor responsabile în acest sens, precum şi de confirmarea documentelor ce stau la baza plaţii acestora.

Hotărârea stabileşte şi o serie de principii care trebuie respectate în vederea asigurării unei alimentaţii sănătoase pentru copii. Între altele, produsele nu vor conţine aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust.

Unităţile de învăţământ în care se desfăşoară programul au obligativitatea de a păstra 48 ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislaţiei în vigoare.

Plata produselor şi a serviciilor contractate se efectuează, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de recepţie calitativă şi cantitativă, întocmite de unităţile de învăţământ şi aprobate de primarii comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

Sumele aferente derulării programului-pilot se suportă din bugetele locale ale unităţilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Pentru implementarea programului, se alocă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale.

Coordonarea programului-pilot va fi asigurată la nivel judeţean sau la nivelul municipiului Bucureşti de către inspectorul şcolar care elaborează şi transmite rapoarte trimestriale, respectiv raportul final privind implementarea programului-pilot, către Ministerul Educaţiei Naţionale. De asemenea, MEN este responsabil de implementarea programului-pilot.

La închiderea programului-pilot, respectiv la finalul anului şcolar 2016-2017, în urma analizei MEN, realizată pe baza datelor colectate lunar şi a rezultatelor obţinute pe parcursul derulării proiectului-pilot, executivul va decide asupra oportunităţii extinderii acestui program la nivel naţional, respectiv a modalităţii de implementare.