România se află pe primul loc în rândul țărilor membre UE în ceea ce privește accidentele de muncă fatale, arată un studiu recent al Institutului European de Statistică.
Potrivit raportului Eurostat, ce conține date la nivelul anului 2014, incidența accidentelor de muncă fatale este de 2,3 la 100.000 de lucrători.
În ceea ce privește fiecare stat membru UE în parte, cele mai mici rate s-au înregistrat în Țările de Jos (1 la 100.000 de muncitori), Grecia (1,2 la 100.0000 de muncitori), Finlanda (1,2 la 100.0000 de muncitori), Germania (1,4 la 100.0000 de muncitori) și Suedia (1,5 la 100.0000 de muncitori).
La polul opus, topul țărilor membre UE cu cea mai mare incidență a accidentelor de muncă fatale este condus de România. În țara noastră, rata este de 7,1 la 100.000 de muncitori.
Conform datelor Institului Național de Statistică (INS), în anul 2014, 224 de români au decedat în urma unor accidente de muncă. În 2015, numărul acestora a fost de 199. În primele nouă luni din 2016, 96 de români au murit în urma unor accidente de muncă, precizează Inspecția Muncii.
Pe de altă parte, numărul lucrătorilor afectați de accidente care le-au provocat incapacitatea temporară de muncă a fost în 2014 de 3.351. În anul următor, numărul a fost chiar mai mare: 3.814.
INS mai arată că în 2014, cele mai multe accidente colective de muncă s-au petrecut în Agricultură, Silvicultură și Pescuit: 28. Și în Industria prelucătoare s-au produs 11 astfel de accidente.
Raportul Eurostat citat anterior arată că bărbații mai mult decât femeile suferă accidente de muncă.
Principala explicație este aceea că cele mai multe accidente se produs în sectoare de activitate dominate de bărbați. Astfel, 67,2% dintre accidentele de muncă fatale au avut loc în domenii precum construcții, transport și dlogistică, agricultură, silvicultură și pescuit.
Și anul acesta în România s-au petrecut deja mai multe accidente de muncă fatale. Cel mai recent s-a petrecut joi, 27 aprilie, când un bărbat de 44 de ani – angajat al societăţii Electrica – a murit după ce s-a electrocutat pe un stâlp de înaltă tensiune, în comuna Slobozia Conachi, Galați.
De asemenea, pe 12 aprilie, Poliţia şi Inspecţia Muncii Vaslui au declanşat anchete în urma unui accident de muncă mortal petrecut pe un şantier din judeţ. Atunci, un muncitor a fost călcat de o autobasculantă încărcată cu pământ, în timp ce şoferul efectua manevra de mers înapoi.
La începutul lunii martie, un bărbat a murit şi altul a fost rănit, suferind arsuri, în timp ce lucrau împreună la un panou de transformare dintr-o hală aparţinând SC Electrica Muntenia Nord, din municipiul Ploieşti. Poliţia a deschis dosar penal pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor de securitate în muncă.
Persoanele care sunt victime ale accidentelor de muncă pot beneficia de anumite facilități și chiar despăgubiri. Acestea se acordă pe seama unei asigurări obligatorii de care dispun toți salariații încadrați pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia. De asemenea, asigurați automat sunt și șomerii pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
Mai mult, potrivit legii nr. 346/2002, și angajații români care muncesc în străinătate din dispozițiaa angajatorilor români au calitatea de asigurat, ca de altfel și cetățenii străini sau apatrizii care prestează muncă pentru angajatori români, pe perioada în care au domiciliul sau rețedința în România.
Așadar, asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la următoarele prestații și servicii:
Modul de calcul al despăgubirilor, indemnizațiilor sau altor facilități oferite este diferit de la caz la caz, informații complete în acest sens fiind disponibile aici.
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de patru salarii medii brute, comunicate de Institutul Național de Statistică.