Ce așteptări salariale au românii: câți bani cer și cât sunt dispuși să “lase de la ei”

Așteptările salariale ale românilor conturează un nou portret al angajaților din țara noastră: femeile sunt dispuse să accepte o remunerație cu 500 de lei mai mică decât bărbații, în vreme ce începutul de carieră este privit de mulți tineri drept o perioadă de sacrificiu. Cele mai „bănoase” joburi sunt, în percepția conaționalilor, cele din domeniile Import- Export și Managament/Consultanță. Statisticile îi contrazic, însă.

Deși stăm cel mai bine în rândul țărilor UE când vine vorba de diferențele salariale între femei și bărbați – 4,5%, față de 16,7% cât este media europeană -, „prăpastia” încă există, arată datele recente. Astfel, femeile ar accepta, dacă ar obține jobul dorit, un salariu minim net lunar de 2.311 lei, cu aproximativ 500 de lei mai puțin decât bărbații, care ar dori să câștige 2.880 de lei, relevă un studiu întocmit de eJobs România.

Cele mai mari așteptări salariale le au bărbații între 45 și 65 de ani, care și-ar dori să primească un salariu just (salariu considerat corect din punctul de vedere al respondentului) net lunar de 4.146 de lei. Bărbații între 55 și 65 de ani ar fi mulțumiți cu un câștig net lunar de 4.091 de lei.

Și în cazul femeilor, cele mai mari așteptări le au cele din grupa de vârstă 45-65 de ani. Acestea ar fi fericite cu un salariu net de 3.853 de lei, iar cele între 45 și 54 de ani s-ar mulțumi, lunar, cu 3.527 de lei.

Cât câștigă un angajat de la Pepco. Ce salariu are un casier sau un șef de…

Români, între cei 12 membri ai echipajului de pe o navă elveţiană răpiţi pe coasta Nigeriei

Cele mai mici așteptări salariale juste sunt pe intervalul de vârstă 18-24 de ani, atât la bărbați, cât și la femei. Bărbații între 18 și 24 de ani se așteaptă să primească 2.153 de lei net pentru jobul dorit, în timp ce femeile de 18-24 de ani își doresc 1.870 de lei net.

Pe niciuna dintre grupele de vârstă analizate așteptările salariale ale femeilor nu le egalează sau nu le depășesc pe cele ale bărbaților. Cele mai mari diferențe de așteptări salariale între femei și bărbați (ca valori absolute în lei) se înregistrează pe intervalul de vârstă 25-34 de ani. În vreme ce bărbații de 25-34 de ani apreciază că un salariu just pentru jobul căutat este de 3.637 de lei net, femeile din categoria de vârstă menționată au așteptări salariale de 2.877 de lei net.

Oana Datki, consultant HR: „Femeile sunt mai realiste în așteptări”

Cu toate acestea, Oana Datki, consultant HR și SEE Managing Partner Consulteam, atrage atenția că diferențele salariale dintre femei și bărbați nu sunt un adevăr general, ci sunt influențate în mod particular de mai mulți factori.

„E o situație care, privită în ansamblu, e adevărată: femeile au salarii mai mici decât bărbații, per medie. Dar asta nu se întâmplă la toate nivelurile; adică, dacă ne uităm la middle-management, unde sunt mai multe femei decât bărbați, femeile au salariile un pic mai mari. Dacă ne uităm la top management, unde sunt mai mulți bărbați, e invers. În cazul specialiștilor, din nou trebuie să fim atenți: în domeniul financiar, de exemplu, unde majoritatea sunt femei, ele nu stau mai prost decât bărbații din punctul de vedere al salariului”, a explicat Oana Datki pentru Vocea.biz.

„În recrutare s-a observat că femeile sunt mai realiste în așteptări. Asta nu înseamnă, însă, că vor accepta mai puțini bani, ci că într-o primă fază, la o discuție de principiu, nu vor avansa sume exagerate. Ele au o altă abordare, nu neapărat că acceptă salarii mai mici. Există și situații în care pe posturi de intrare, de exemplu, fetele să aibă o gândire pe termen lung mai așezată și, într-adevăr, să accepte bani mai puțini gândindu-se la perspectiva ulterioară”, a completat ea.

Începutul și sfârșitul carierei, perioadă „de sacrificiu”

Studiul citat mai arată că românii aflați la începutul și la sfârșitul carierei sunt dispuși să facă cele mai mari compromisuri în ceea ce privește salariul. Cea mai mare diferență între salariul considerat just și salariul minim pe care ar fi dispuși să-l accepte candidații se întâlnește la segmentul de vârstă 55-65 ani și este de 29%.

Urmează în top grupa de vârstă 18-24 ani, unde diferența între salariul just și câștigul probabil este de 28%. Per ansamblul pieței muncii, candidații între 18 și 24 de ani ar accepta să lucreze pentru un salariu minim lunar net de 1.548 de lei, în vreme ce tinerii între 25 și 34 de ani s-ar mulțumi cu minimum 2.519 lei net. Pe de altă parte, cei între 45 și 65 de ani ar accepta o remunerație lunară netă de peste 3.000 de lei.

Studiile joacă și ele un rol important atunci când vine vorba de așteptările salariale. Astfel, absolvenții de studii postuniversitare se consideră îndreptățiți să beneficieze de un venit (salariu just net) cu 83% mai mare decât absolvenții de liceu.

În funcție de nivelul studiilor, absolvenții de liceu se așteaptă să primească un salariu just net de 2.274 de lei lunar, în timp ce absolvenții de studii post-universitare își doresc să fie plătiți cu 4.161 de lei net. În cazul celor care au terminat o școală profesională, aceștia se așteaptă să primească 2.466 de lei lunar (salariul just net), adică cu 8% mai mult decât absolvenții de liceu. În același timp, absolvenții școlilor profesionale dau dovadă de cea mai mică flexibilitate în ceea ce privește negocierea salariului și sunt dispuși să accepte un câștig minim cu cel mult 21% mai mic decât salariul considerat just.

Românii cred că cel mai bine se câștigă în Import-Export. Care e realitatea?

Așteptările salariale diferă și când vine vorba de domeniul de lucru. Românii cred că cele mai „bănoase” joburi sunt cele din Import-Export (4.944 de lei), Management/Consultanță (4.694 de lei) și Arhitectură/Design/Proiectare (4.315 lei).

La polul opus, cele mai modeste așteptări salariale se întâlnesc în sectoarele de activitate: Secretariat/Administrativ (2.225 de lei), Media/Jurnalism (2.283 de lei) și Relații Publice (2.450 de lei). Candidații care își caută locuri de muncă în Asigurări/Intermedieri financiare sunt cel mai dispuși la negocieri când vine vorba de câștigul lunar net (diferența între salariul considerat just și salariul minim acceptat este de 50%).

Totuși, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în România, în sectoarele extractiv şi IT&C se câştigă cele mai mari venituri, peste 4.500 de lei.

Cele mai mari salarii, de 5.464 de lei net lunar, s-au câştigat, în august 2016, în sectorul cu activităţi de servicii IT&C (inclusiv activităţi de servicii informatice), urmat de extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.756 de lei), activităţile de servicii anexe extracţiei (4.549 de lei) şi fabricarea produselor de cocserie şi petrochimie (4.437 de lei). Topul este continuat de sectoarele informaţii şi comunicaţii (4.329 de lei), transporturi aeriene (4.305 lei), bănci (4.129 de lei), asigurări (4.025 de lei), fonduri de pensii (4.001 lei) şi activităţi de editare (3.824 de lei), reiese din datele INS.

În perioada amintită, cele mai mici salarii, de 1.261 de lei net lunar, au fost plătite în hoteluri şi restaurante, sectorul fiind urmat de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.374 de lei), prelucrarea lemnului (1.403 lei), fabricarea de mobilă (1.434 de lei), marochinărie (1.453 de lei) şi industria alimentară (1.482 de lei).

Așteptări salariale mai mari în Vest decât în Capitală

O tendință inedită se manifestă și când vine vorba de categorisirea așteptărilor financiare pe regiuni. Astfel, deşi angajații din Capitală sunt cel mai bine plătiți la nivel național, cei din Vestul țării au aşteptări salariale mai mari decât în Bucureşti.

Studiul eJobs subliniază că salariul net considerat just de candidații din Vest care vor un job este de 3.618 lei, cu 62 de lei peste câștigurile dorite de candidații din regiunea București – Ilfov. Pe de altă parte, candidații din Nord-Est au cele mai modeste așteptări salariale juste la nivelul țării, cu un câștig lunar așteptat de 2.784 de lei net.

În Sud-Vest – Oltenia candidații dau dovadă de cea mai mare flexibilitate când vine vorba de negocierea salariului, cu o diferență între salariul considerat just și salariul minim acceptat de 33%. Cea mai mică marjă de negociere a salariului (17%) se regăsește în Vest.

Potrivit INS, la nivel teritorial, doar în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în iunie 2016, media naţională de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timiş (2.240 de lei) şi Sibiu (2.104 lei).

Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.303 lei), Iaşi (1.946 de lei) şi Prahova (1.906 lei). Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Constanţa, Mureş, Galaţi, Gorj şi Alba. Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Harghita (1.480 de lei) şi Teleorman (1.494 de lei).