Blocurile comuniste ies din garanție. Mii de clădiri au probleme. ”După 30-40 de ani, este bine să existe o evaluare a blocului” – VIDEO

Foto: 123rf.com

Blocurile cartierelor construite în perioada comunistă se apropie de perioada de expirare a garanției de 50 de ani emisă în momentul construcției.

Deși specialiștii spun că perioada de garanție nu este același lucru cu perioada optimă de utilizare, care poate fi mult mai lungă, lipsa de grijă față de clădiri și faptul că nu se intervine la timp pentru repararea uzurii apărute, fac ca multe blocuri să devină un pericol pentru public.

Numai în ultima lună, în Botoșani și în Cluj, tencuiala căzută de pe fațada unor blocuri a distrus mai multe mașini parcate pe trotuare.

Săptămâna trecută, în București, un balcon s-a prăbușit de la etajul 10 al unui bloc din Berceni, distrugând total un autoturism.

În același cartier, în luna noiembrie a anului trecut, căzuse tencuiala de pe două blocuri.

În ciuda recomandărilor specialiștilor de a se efectua o expertiză asupra stării clădirii după 40 de ani de la construție, asociațiile de proprietari apelează rar la experți, pentru a evita cheltuiala.

Numai în București ar exista în jur de 3.000 de clădiri ale căror fațade sunt la risc de prăbușire, potrivit oficialilor din primărie, iar modificările aduse asupra structurii de rezistență a clădirilor rămân greu de identificat.

”Problemele apar din indolența locatarilor”

Conferențiarul doctor inginer Constantin Budan, de la catedra de Construcții Civile a Universității de Construcții Tehnice din București, spune că cei 50 de ani de garanție oferiți pentru blocurile din perioada comunistă nu înseamnă că acestea vor deveni nesigure după expirarea termenului, însă atrage atenția că uzura poate afecta clădirile, dacă acestea nu sunt îngrijite.

”Perioada de 50 de ani de garanție reprezintă o perioadă de amortizare contabilicească, ca să zic așa. Orice clădire, dacă e corect întreținută în timp, nu înseamnă că după ce și-a terminat perioada de seriviciu, nu mai este sigură. Un bloc poate rezista și 100 – 150 de ani”, a declarat Constantin Budan pentru Vocea.biz.

Potrivit specialistului, incidentele tot mai dese în care tencuiala căzută de pe fațade pune în pericol siguranța publică ar putea fi evitate dacă locatarii ar avea mai multă grijă.

”Elementele de rezistență ale unei clădiri pot fi afectate în timp de îngheț, de însorire directă sau de cutremure, explozii, inundații. Poate fi degradat stratul de acoperire al armăturilor. Apar suprasolicitări pentru că se intervine asupra ei, dacă se schimbă destinația, dacă este solicitat peste ceea ce a fost prevăzut”, spune Constantin Budan.

”Deteriorările apar în cartierele unde se găuresc pereții, fațadele sunt supuse la perioade de îngheț – dezgheț, cade tencuiala și este lăsată căzută zeci de ani, din indolența locatarilor. De cele mai multe ori este vorba de vina locatarilor”, adaugă specialistul.

Când ar trebui să intre un bloc de locuințe în revizie

Constantin Budan spune că o clădire care nu își arată vulnerabilitățile în primii ani după construție poate fi considerată una sigură, chiar și după expirarea celor 50 de ani. Specialistul recomandă, însă, după expirarea garanției, expertizări periodice.

”O construcție din anii ’60, ’70, ’80 bine întreținută poate fi considerată o construcție sigură. Chiar și blocurile construite în anii ’50, dacă aveau o problemă de proiectare, ar fi apărut în primii 5 ani de la darea în folosință. Cartierele cu blocuri din anii ’50-’60 sunt sigure, nu sunt mai vulnerabile ca cele noi, însă totul ține de felul în care locatarii îngrijesc proprietatea”, spune Constantin Budan.

Felul în care o clădire se menține în timp, însă, depinde de felul în care este îngrijită.

”Pentru o construcție de locuințe, după o inundație, după o explozie, după un cutremur sau dacă un vecin a intervenit asupra structurii de rezistență sau s-a schimbat destinația clădirii, este bine să se facă o expertiză. După 30-40 de ani de la darea în folosință a clădirii, este bine să existe o evaluare a blocului. Trebuie începută urmărirea în timp. O expertiză trebuie făcută periodic, la șase-șapte ani sau măcar o dată la 10 ani. Din păcate autoritățile nu le fac nimic celor care nu urmăresc starea clădirii”, spune Budan.

”De asemenea, dacă apare o problemă, dacă cade tencuiala, dacă se văd armăturile, trebuie acționat în timp pentru prevenirea deteriorării”.

Potrivit fostului arhitect șef al Sectorului 3 al Capitalei, Ștefan Dumitrașcu, în București erau în jur de 3.000 de clădiri aveau probleme cu fațadele, existând riscul ca tencuiala sau alte elemente să se prăbușească.

Cât de sigure mai sunt instalațiile electrice din blocurile comuniste

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Stat în Construcții, Octavian Brener, autorităților le este greu să urmărească ce modificări apar în blocurile de locuințe atâta timp cât locatarii fac lucrări de renovare fără să obțină un aviz sau fără ca măcar să știe că au nevoie de unul.

Brener spune că și atunci când este dărămat un perete care nu este de rezistență sau când se supraîncarcă cu materiale o încăpere (un balcon de exemplu) rezistența clădirii poate avea de suferit.

Autoritățile locale, însă, intervin cu amenzi doar după ce un incident provocat de starea de uzură a clădirilor – căderi de tencuială, de fațadă etc – are loc și produce pagube.

Dacă un bloc obișnuit poate rezista mult timp peste perioada de 50 de ani atâta timp cât este întreținut și se intervine la timp când apar urmele uzurii, pentru conductele de apă și canal, perioada la care ar trebui să se intervină este una mai scurtă, spune Constantin Budan.

”În cazul conductelor, uzura este mai mare, dar și aici rezistența depinde de mulți factori. Depinde ce circulă pe conductă, agresivitatea chimică a substanțelor, presiunea apei – aici mentenanța trebuie să fie mai frecventă”, spune Budan.

În ceea ce privește instalațiile electrice din blocurile comuniste, chiar dacă aceasta sunt de bună calitate, consumul modern este mult peste cel proiectat în urmă cu 30 sau 40 de ani, spune Florian Voicu, inginer instalații electrice, pentru Vocea.biz.

”Dacă instalația electrică este realizată corespunzator, atunci conductoarele electrice pot rezista zeci de ani, atâta timp cât acestea au fost dimensionate conform normativului în vigoare la data construcției și nu sunt solicitate la suprasarcină.

”În perioada anilor ’60-’70, circuitele electrice erau realizate cu două conductoare (fază și nul) din aluminiu pentru circuitele de iluminat și de forță (prize) sau 2 conductoare (fază și nul) din aluminiu și unul de cupru (nul de protecție) pentru împământare în bucătărie și lângă baie/toaletă.
Calitatea conductoarelor este bună (ca dovadă că sunt instalații electrice care funcționează și în ziua de azi) atâta timp cât circuitele electrice nu depășesc puterea pentru care au fost proiectate”, a declarat Florian Voicu pentru Vocea.biz.

Acesta spune, însă, că în prezent consumul de curent electric este mai mare față de cel estimat în perioada comunistă.

”Instalațiile electrice au fost proiectate pentru un consum mult mai mic, deoarece gama de consumatori era mult mai mică la vremea respectiva (frigider, radio, tv, mașina de spălat). Având în vedere gama de electrocasnice din zilele noastre (cuptor electric, aer condiționat, cuptor cu microunde, toaster, sandwich maker, robot de bucătarie etc.) circuitele electrice nu mai rezistă la un consum așa de mare și trebuie îmbunătățită instalația electrică”, adaugă Florian Voicu.

Acesta adaugă că, în cazul unei renovări, ar fi utilă schimbarea instalației electrice, mai ales dacă într-un apartament există un consum mare de curent electric.

”Se recomandă schimbarea instalației electrice deoarece cuprul are o conductivitate mai bună decât aluminiul, materialele electrice din care sunt confecționate cablurile sunt mult mai bune decât la vremea respectivă. Totodată, este necesară adăugarea de circuite noi pentru consumatorii de putere mare (aer condiționat, cuptor electric, cuptor cu microunde, toaster, sandwich maker, robot de bucătarie etc.)”, mai spune acesta.

loading...
VEZI COMENTARII