Oraşul din România unde nu doarme nimeni în noaptea de Înviere – FOTO

Unul dintre locurile din România unde tradiţiile au rămas încă nealterate de secole este Maramureşul. Sărbătorile de Paşte petrecute “acolo unde se agaţă harta în cui” sunt o experienţă unică pe care cei care se încumetă să o încerce, nu o vor uita niciodată.

În Borșa, oraşul aşezat la poalele Pietrosului Rodnei, obiceiurile pascale au rămas neschimbate de secole. Fiecare zi a Săptămânii premergătoare Paştelui este dedicată unei activităţi specifice dar care se împleteşte cu slujbele speciale din Săptămâna Neagră.

Primele trei zile după Duminica Floriilor sunt dedicate curăţeniei şi în casele şi gospodăriile borşenilor nu rămâne nimic neprimenit, curăţat, spălat sau şters.

Rezultate BAC 2018. Primele note și depunerea contestațiilor

Maramureş: Sutele de probe ADN recoltate nu corespund cu cele din cazul fetiței violate și ucise

“Borșenii acordă o importanță deosebită pregătirilor pentru sărbătorile pascale. Timpul este împărțit între lucrul casei și rugăciune. Cei care au ținut post merg la spovedanie, pentru a întâmpina aceste sărbători cu sufletul curățit de povara păcatelor lumești. Încă de luni, femeile încep curățenia de Paști. Casele sunt văruite, încăperile aerisite, totul se spală, se împrospătează și se înfrumusețează. Grădinile și curțile au parte de aceeași atenție, astfel că spre sfârșitul săptămânii curățenia se încheie și se trece la pregătirea bucatelor”, spune Tinuţa Grec, directorul Bibliotecii Orăşeneşti Borşa.

Ziua de joi este dedicată pregătirii bucatelor tradiţionale. Este aleasă această zi pentru că este ultima în care se mai poate mânca. După slujba celor 12 Denii, nimeni nu mai mănâncă nimic până în noaptea de Înviere când se pun pe masă bucatele sfinţite.

“În joia mare se fac copturile: pită, cozonac și pască. În Vinerea Mare se ține post negru sau se ajună, iar seara se merge la biserică pentru Prohod. Sâmbătă este sacrificat mielul și sunt pregătite drobul de miel sau mielul la ceaun. Seara se vopsesc ouăle și se pregătesc hainele și coșul pentru Slujba de Înviere. În coș se pun bucate, ouă, pască, vin, sare, cozonac, ce urmează să fie sfințite de către preot. Din aceste bucate sfințite se va servi în fiecare din cele trei dimineți ale sărbătorilor pascale”, mai spune Tinuţa Grec.

În Postul Mare, dar mai ales în Săptămâna Patimilor, pe toate dealurile care înconjoară oraşul, copiii se îndeletnicesc cu un alt obicei, inițiat probabil în perioada în care principala ocupație a borșenilor era mineritul: împușcatul cu carbid, un joc de Paște practicat în credința că astfel ”piatra de pe mormântul lui Iisus va fi spartă”.

Până nu demult, în Joia Mare se făcea un foc mare afară, noaptea respectivă considerându-se cea mai friguroasă și lungă noapte pentru morți. Lângă foc se puneau apă, pâine și ouă, pentru ca spiritele care „vin acasă” să se sature și să se încălzească.

În Vinerea Mare, se vopsesc ouăle, natural, în apă în care s-au fiert coji de ceapă roșie și galbenă. Pentru decorare sunt folosite frunze de pătrunjel sau mărar. Pentru ca roşul să fie şi mai frumos se poate folosi şi sfecla roşie, iar după ce sunt scoase din apă se dau cu puţin ulei sau untură pentru le da strălucire.
“Ouăle se fac doar de culoare roşie pentru că simbolizează momentul când Iisus a fost străpuns cu suliţa pe cruce. Sângele Lui a stropit un coş de ouă care se afla în apropierea crucificării şi asta simbolizează jertfa Lui pentru oameni”, explică Ion Sorin Timiş, primarul oraşului.

Pregătiri spirituale

Pentru a primi Lumina Învierii aşa cum se cuvine, borşenii ţin post negru din seara zilei de joi, după ce asistă la Slujba celor 12 denii şi nu mănâncă nimic şi chiar evită să bea apă până în noaptea de Înviere când pun pe masă bucatele sfinţite de preot. Exceptaţi de la această tradiţie sunt copiii, bătrânii, bolnavii şi femeile gravide.

“Duminică dimineaţa la ora 0.00 este Învierea, slujbă la care participă toată suflarea oraşului, de la mic până la mare. La ora 0.45 se bat clopotele la toate cele 22 de biserici creştine ortodoxe şi catolice din oraş, apoi toată lumea îşi sfinţeşte mâncarea şi băutura”, spune edilul.

Imediat după ce sunt sfinţite bucatele, borşenii se îndreaptă spre case pentru a mânca din ele şi pentru a aştepta apoi musafirii.

„Feciorii satului se întrec şi cine ajunge primul acasă se spune că se însoară în acel an. Copiii mici merg în «tez», din ușă în ușă, vestind Învierea Domnului Isus Cristos și sunt răsplătiți cu ouă roșii pe care le pun în trăistuțe. Şi oamenii mari merg la rude şi la prieteni şi nimeni nu are voie să doarmă în acea noapte. Se zice că dacă Iisus a înviat şi este din nou treaz, toată lumea trebuie să-l păzească”, mai spune Timiş.

În Duminica de Paște, înainte de a se merge la slujbă, într-un vas cu apă proaspătă se pun un ou roșu și un ban, apă în care se spală toți ai casei. Moneda, care în vechime era de argint, se lasă trei zile în apă, iar apoi se dă cadou la un copil, ca talisman purtător de noroc. Un alt obicei tradițional este mersul „cu stropitul”, a doua zi de Paște.

“Duhul Sfânt urcă la cer şi oamenii vor să fie cât mai aproape de el. De acea construiesc huţuţe şi se aruncă spre cer cu ele”, a mai spus primarul.