O nouă metodă de predare a chimiei în România

Două sute de profesori de chimie din România vor fi instruiți într-o nouă metodă de predare a materiei la sălile de curs, accentul urmând să fie pus mai mult pe experimente și învățarea de tip inductiv și mai puțin pe predarea ca atare a teoriei.

Proiectul a fost lansat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, o organizație care a realizat un proiect similar în cazul orelor de fizică de gimnaziu, un program în care au fost incluși 1.700 de profesori și care a fost recomandat pentru implementare la nivel național, anul trecut, de către Ministerul Educației.

Proiectul, finanțat din fonduri atrase de la sponsori privați, vine în contextul în care testele PISA din 2015 arată că 38,6% dintre elevii români de 15 ani sunt anafabeți științific – nu pot aplica în viața reală noțiuni științifice simple.

Prima fază a proiectului, care se va aplica în anul școlar 2017-2018, va consta în instruirea a 50 de profesori de chimie în metode de predare bazate pe experimente și încurajarea elevilor de a descoperi pe cont propriu legile chimiei prin discuții libere și proiecte realizate în comun.

Jurnalul unei eleve în clasa a VII-a: „Nu există materii urâte sau elev prost, ci doar…

POVEȘTI DE ROMÂNIA. Alexandra Butmălai, tânăra care face știința distractivă: ”Am făcut experimente cu peste 1.800…

În baza experimentelor realizate de lotul inițial și a felului în care noua metodă de predare va fi receptată, se va merge la etapa a doua a proiectului, în care vor fi cooptați încă 150 de profesori de chimie.

Totodată, se va realiza un ghid axat pe experința de predare care va fi distribuit către comunitatea profesorilor de chimie din țară, pentru a fi folosit în predarea materiei pentru clasele a VII-a și a VIII-a.

În cadrul proiectului, peste 6.000 de elevi de clasa a VII-a și a VIII-a vor învăța chimia după noile metode.

Analfabetismul funcțional, repercusiuni economice

Un raport al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) arată că creșterea Produsului Intern Brut al României nu se reflectă și în bunăstarea populației deoarece există un procent mare de cetățeni angajați în slujbe care nu necesită o înaltă calificare, prin urmare nu obțin nici venituri satisfăcătoare.

Această stare de fapt este corelată cu analfabetismul funcțional – atunci când o persoană nu poate selecta o informație relevantă din mai multe informații sau nu poate face un raționament elementar.

Potrivit OECD, în rândul elevilor români de 15 ani, 42% erau analfabeți funcționali, urmând să îngroașe, cel mai probabil, rândurile celor care au o slujbă prost plătită, care nu necesită o înaltă calificare.

CEAE susține că eliminarea analfabetismului funcțional până în 2030, prin reformarea felului în care se predă materia la școală, în special la gimnaziu, ar avea ca efect o creștere cu 200% a produsului intern brut, prin formarea unor generații cu abilități și competențe sporite.