Elevii antisociali din România. Principalii factori care îi predispun la acte de violență

Mediul în care trăiesc elevii din România și factorii de risc psihologic și social care le pot influența în rău comportamentul au fost analizați în cadrul unui studiu național realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în perioada 2014 – 2016.

Studiul, realizat pe un eșantion de 2.362 de elevi și 1.633 de profesori a arătat o relație direct proporțională între actele de violență comise de minori și mediul dezorganizat din familiile acestora.

Potrivit studiului, abuzul fizic sau neglijarea sunt predictori pentru actele de violență comise de elevi, iar conflictele dintre părinți, fizice sau verbale, sunt predictori pentru dezvoltarea comportamentului antisocial sau a comportamentelor delicvente.

Potrivit cercetării, dintre elevii cu părinți divorțați, șase la sută au fost implicați în mai mult de trei acte de violență în cursul unui an, iar 23,8% au fost implicați în cel mult trei altercații în decursul unui an.

EXCLUSIV: Dragoș Zgonea și-a plătit ”băieții” ca să-l bată pe adversarul său; a stabilit ca altcineva…

Inițiativa lui Nicolae Șerban de majorare a pedepselor pentru agresiuni împotriva profesorilor, votată de senatori

În cazul copiilor cu părinți căsătoriți, 5,4% au fost implicați în acte de violență de mai mult de trei ori într-un an, iar 19,3% de cel mult trei ori într-un an.

Cei mai predispuși elevi la acte de violență par a fi, însă, cei ai căror părinți trăiesc în concubinaj. Astfel, 9,7% dintre aceștia au comis acte de violență de mai mult de trei ori într-un an, iar 25,7% au fost implicați în altercații de cel mult trei ori într-un an.

Procentul elevilor violenți crește considerabil atunci când în familiile acestora au loc frecvent certuri.

Potrivit studiului, 14,5% dintre elevii aparţinând familiilor cu un climat tensionat au comis mai mult de trei acte de violență în cursul unui an, față de 5,1% în cazul elevilor care provin dintr-o familie cu un climat familial calm.

Comportamentul violent în raport cu relațiile cu alți colegi crește și mai tare când în familia elevilor au loc acte de agresivitate fizică între părinți.

Astfel, 24,6% dintre elevii care fac parte din familii în care s-au înregistrat acte de agresivitate fizică între părinţi au fost implicați de mai mult de trei ori în acte de violență, în timp ce 33,3% au fost implicați de cel mult trei ori într-o altercație.

În cazul familiilor în care nu au avut loc acte de agresiune între părinți, procentul elevilor cu mai mult de trei acte de violență la activ în decursul unui an este de 5,4%, iar al celor care au avut cel mult trei altercații într-un an de 20%.

Studiul arată o corelație și între pedepsele fizice primite de elevi, acasă, și comportamentul violent de la școală. Astfel, 12,7% dintre elevii bătuți acasă de părinți au fost implicați de mai mult de trei ori într-un an în acte de violență, iar 32,6% au fost implicați în cel mult trei altercații în decursul unui an.

În cazul elevilor care nu au primit pedepse fizice acasă, 3,7% au fost implicați în mai mult de trei acte de violență pe parcurusul unui an, iar 16,6% în cel mult trei altercații pe parcursul unui an.

Factorii socio-culturali care cresc riscul comportamentului violent la elevi

Potrivit studiului, situația economică din familie se răsfrânge de asemenea asupra comportamentului elevilor.

Raportul arată, însă, că atât elevii care provin dintr-o familie cu posibilități peste medie, cât și cei din familii sărace sunt implicați mai frecvent în acte de violență decât elevii care provin din familii cu posibilități financiare medii.

Astfel, 6,4% dintre elevii cu părinți bogați au fost implicați în mai mult de trei acte de violență în decursul unui an, iar 18,7% au fost implicați în cel mult trei conflicte într-un an.

În cazul elevilor care provin din familii sărace, 8,8% dintre aceștia au comis mai mult de trei acte de violență într-un an, iar 21,9% au fost implicați în cel mult trei conflicte.

În cazul elevilor proveniți din familii cu situație financiară medie, 5,4% au manifestat în mod frecvent comportamente agresive, iar 20,3% au fost implicați ocazional în conflicte.

Studiul mai arată că elevii care merg rar la biserică sunt cel mai puțin implicați în acte de violență – 4,6% dintre ei manifestă un comportament agresiv frecvent, în timp ce în rândul elevilor care merg săptămânal la biserică procentul celor implicați frecvent în acte de violență este de 5,8%. În rândul elevilor care nu au mers niciodată la biserică, procentul celor frecvent implicați în acte de agresiune este de 7,1%.

Cercetarea arată că există o corelație și între munca la negru desfășurată de elevi și nivelul lor de agresiune față de colegi.

Astfel, dintre elevii care au prestat muncă la negru 14,5% au comis în mod frecvent acte de violență, față de 5,1% în rândul celor care nu au prestat muncă la negru.