Primăria Cluj-Napoca va amplasa indicatoare multilingve la intrările în oraș, care să sublinieze dimensiunea istorică și multiculturală a municipiului. Acestea vor fi instalate în perioada următoare, după obținerea autorizațiilor legale.
În vederea fundamentării acestui demers, Primăria municipiului Cluj-Napoca a solicitat sprijin științific de specialitate Universității Babeș-Bolyai, care a numit o echipă de experți pentru a recomanda modalitatea de inscripționare multilingvă, respectând dimensiunea istorică și multiculturală. Comisia este formată din prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie, prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române și prof. univ. dr. Radu Ardevan.
Comisia a propus pentru intrările în orașul nostru indicatoare multilingve care să respecte criteriile menționate și care să cuprindă inclusiv prima denumire a orașului Cluj-Napoca în calitate de municipiu.
Formulele propuse sunt următoarele:
I. MUNICIPIUM AELIUM HADRIANUM NAPOCENSE
Fondat de împăratul Hadrian (117 – 138 d.Hr.)
II. MVNICIPIUM ÆLIVM NAPOCENSE
ab imperatore HADRIANO conditum (117 – 138) – traducerea în limba latină a rândului al doilea din prima propunere.
Comisia de experți a prezentat o serie de argumente în favoarea variantelor propuse.
“Primul oraș declarat oficial municipiu, pe teritoriul de astăzi al României, a fost Clujul, cel mai probabil înainte de anul 124 d. Hr. Numele său oficial, municipium Aelium Hadrianum Napoca sau municipium Aelium Napocense, a evoluat dintr-o aglomerare de coloniști civili romani sosiți în primii ani de existență a provinciei și așezați foarte probabil într-un vicus, pe locul așezării dacice Napuca. După Cluj, este pomenit municipium Aelium Drobetense (Drobeta Turnu Severin), care trebuie pus în relație directă cu podul peste Dunăre și cu castrul auxiliar de pe malul nordic. Aceeași origine dintr-o aglomerare creată în jurul unui castru o avem și pentru Romula (azi satul Celei, din Oltenia)”, argumentează comisia de expreți.
Astfel, în timpul împaratului Hadrian (117-138) s-au creat sigur două orașe, Napoca (Cluj-Napoca) și Drobeta (Drobeta Turnu Severin), amândouă primind titlul de municipium. Napoca a primit dreptul municipal, probabil, înainte de anul 124. El s-a dezvoltat pe locul unei vechi așezări dacice, amintită, fără precizarea situației sale juridice, încă în anii 107-108 în cunoscutul miliar (marcator a o mie de pași, similar bornelor kilometrice de azi) de la Aiton.
“Acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian dovedește că aici se formase un puternic nucleu de cetățeni romani, unii colonizați probabil încă de pe timpul lui Traian, alții așezați după aceea. Napoca este un oras civil prin excelență, înflorirea lui se datorează, în primul rând, poziției sale geografice, orașul fiind situat în mijlocul unui teritoriu agricol fertil și la intersecția mai multor drumuri. În afară de drumul imperial, care venea de la Potaissa și continua spre nord, la Porolissum, un drum pornea de aici spre castrul de la Gilău și mai departe spre cel de la Bologa, pe Crișul Repede, iar altul cobora pe Someșul Mic în jos până la castrul de la Gherla și la castrele de pe Someș. Napoca este orașul unor bogați proprietari de pământ, dar și un centru meșteșugăresc de mare însemnătate. Aici își avea reședința procuratorul Daciei Porolissensis. Pe timpul lui Marcus Aurelius (161-180) sau, cel mai târziu, în vremea lui Commodus (180-192), orașul e ridicat la rangul de colonia, după cum rezultă din numele colonia Aurelia Napocensis, atestat de inscripții”, mai precizează experții.
Clujul este primul municipiu din România actuală care a făcut parte, în urmă cu aproape două milenii, din Imperiul Roman, adică dintr-o imensă structură statală care a reprezentat prima încercare de integrare europeană, asiatică și nord-africană, de la Oceanul Atlantic până la Tigru și Eufrat și din cețurile reci ale Britaniei până în nisipurile fierbinți ale Africii. De aceea, amintirea acelui timp revolut este încă foarte actuală și, tot de aceea, acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu și cunoscut de toate generațiile succesive.
“Această formulă subliniază dimensiunea istorică a orașului nostru, din antichitate până în prezent, precum și caracterul multicultural al Clujului. Varianta propusă de Primărie reflectă o realitate istorică validată științific și, nu în ultimul rând, este o formulă care își propune să unească și nu să dezbine comunitatea clujeană”, a declarat primarul Emil Boc.