Profesorul Daniel David, despre ”Balena Albastră”: Am transformat un fenomen care nu era atât de important în unul care devine foarte mare

Profesor de psihologie clinică şi psihoterapie de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca Daniel David este de părere că jocul ”Balena Albastră” a fost transformat ”dintr-un fenomen care nu era atât de important într-un fenomen care devine foarte mare” şi că abia acum acesta ”poate să devină un pericol pentru copii şi adolescenţi”, spunând că ”este un exemplu de fake news cu efecte”. Profesorul spune că ”este vorba şi despre lipsă de educaţie, oamenii nu înţeleg esenţa informaţiei care le este transmisă”, adăugând că nu ştie cum primarul Capitalei şi ministrul de Interne ”vor şti să abordeze această temă” şi că în şcoli ar trebui să fie ”o intervenţie specializată”, scrie News.ro.

Daniel David spune că iniţiativa ministrului de Interne şi a primarului Capitalei de a merge în câteva şcoli din Bucureşti pentru a discuta cu elevii despre ”Balena Albastră” ar putea avea efecte nedorite.

”Nu ştiu cum ministrul şi primarul vor şti să abordeze o astfel de temă. E ca şi cum ar merge să vorbească oamenilor despre stilul de viaţă pe care trebuie să îl avem pentru a ne controla tulburările cardio-vasculare. Nu vreau să fiu înţeles greşit, sesizarea este binevenită, dar după sesizare ar fi trebuit să lucreze cu specialişti pentru ca în şcoli să avem o intervenţie specializată”, susţine Daniel David.

David spune că problema jocului este abordată greşit şi atrage atenţia asupra faptului că nu există o legătură directă între cazurile de suicid şi jocul ”Balena Albastră”.

Cum arată inima unei balene albastre. Cântărește cât o mașină, iar bătăile ei se aud de…

Cine este tânărul din spatele jocului mortal Balena Albastră: ”Curăţ societatea de scursuri umane”

”Este bine să se implice, dar nu într-o manieră foarte vizibilă. Ar trebui să se implice susţinând specialiştii în domeniu, care după aceea să meargă în şcoli şi să monitorizeze situaţiile. Adevărul este că nu există nicio legătură demonstrată între aceste comunităţi şi suicid. Dacă te uiţi la oamenii care au murit în ultimul an, o să vezi că foarte mulţi, măcar cu un an înainte, au fost prin spitale. Nu putem totuşi să spunem că spitalul i-a omorât, ci au ajuns acolo pentru că aveau o boală. La fel şi în cazul acestor adolescenţi. Ei ajung în astfel de comunităţi care promovează astfel de jocuri pentru că au tulburări de tip depresiv, se gândesc la suicid şi caută astfel de comunităţi. Astfel de comunităţi pot să amplifice problema, nu să o cauzeze”, spune David.

Daniel David susţine că tinerii trebuie să discute despre acest joc cu specialişti cu expertiză în domeniu, iar campania de infomare să fie una cu caracter general, în toate instituţiile şcolare.

”Dintr-un joc, dintr-o comunitate obscură aşa cum există zeci pe internet, prin faptul că s-a rostogolit prin mass-media, am transformat un fenomen care nu era atât de important într-un fenomen care devine foarte mare. Abia acum acest joc şi această comunitate poate să devină un pericol pentru copii şi adolescenţi. Acum îi facem să devină curioşi şi să caute informaţii. Când nu cunoşti o marcă, dar vezi că toată lumea vorbeşte despre ea, devii curios. Părinţii şi profesorii ar trebui să fie foarte atenţi la manifestări de tip depresiv, care se văd în modul în care gândesc, în modul în care vorbesc şi în modul în care se comportă. Specialiştii ar trebui să facă activităţi de monitorizare, dar să fie vorba despre specialişti. Ce întâlnire poate fi între primar şi elevi? Cu câţi se poate întâlni? Dacă începi să vorbeşti despre fenomen atât de public, atragi atenţia asupra lui, în timp ce acţiunea specialistului poate fi mai pragmatică şi cu o vizibilitate mai scăzută. Ce vrem, să vorbim despre asta sau să avem un efect pragmatic prin care copiii să fie protejaţi?”, spune Daniel David.

Un exemplu de fake news

Profesorul spune că povestea jocului ”Balena Albastră” este un caz de ”fake news”, care însă ar putea efecte serioase.

”Este un exemplu de fake news cu efecte. A început ca un fake news care din nimic a devenit ceva mare şi acum s-ar putea să aibă efecte negative mari. Nu există nicio dovadă că acest joc are rol cauzal în suicid. Am făcut o analiză tocmai pe informaţia că din noiembrie 2015 până în aprilie 2016 au fost 130 de tineri din Rusia care s-au sinucis. Statisticile spun că în anul 2013, în aceeaşi perioadă, au fost peste 460 de sinucideri. S-a pornit de la date false şi avem o poveste care sperie, care a prins în spaţiul public şi ar putea să aibă acum un impact real”, mai spune David.

Daniel David pune isteria provocată de acest joc în legătură cu nivelul de educaţie şi cu capacitatea adulţilor de a se raporta corect la adolescenţi şi la problemele pe care aceştia le au.

”Este vorba şi despre lipsă de educaţie. Oamenii nu înţeleg esenţa informaţiei care le este transmisă. Dacă tu, dintr-un text context, rămâi doar cu ideea că jocul ”Balena Albastră” te face să te sinucizi, e o problemă de educaţie. Apoi este şi o problemă care ţine de curiozitatea tinerilor. Ei simt nevoia de a se revolta faţă de reguli şi la vârsta asta, dacă le spui să nu facă ceva, îi faci curioşi şi chiar vor face acel ceva. Este o combinaţie de mai mulţi factori”, explică Daniel David.