Cât afectează creșterea salariului minim economia. Dumitru Costin: ”De câte ori deschizi subiectul ți se zice că se va alege praful”

Creșterile salariului minim pe economie în ultimii 15 ani au dus la o creștere sensibilă a ratei de angajare, la majorarea performanțelor companiilor în care există cea mai mare rată de angajați cu salariu minim și la o reducere ușoară a sărăciei persoanelor ocupate se arată într-o analiză efectuată de fundația Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung.

Analiza arată că există în continuare loc pentru o majorare a salariului minim în așa fel încât acesta să atingă valoarea de 50% din salariul mediu, față de 44%, în prezent, fără ca impactul economic să fie unul semnificativ.

Printre recomandările analizei se numără și raportarea salariului minim la rata inflației și la valoarea coșului zilnic stabilit de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, considerându-se că politica salariului minim este una care poate influența ieșirea din starea de sărăcie a unei importante părți a populației din România.

Salariul minim, lăsat multă vreme în urma productivității

Crește valoarea tichetelor de masă în România. Anunțul care îi va bucura pe români

Guvernul a adoptat hotărârea prin care salariul minim brut e majorat de la 1 ianuarie 2018

Potrivit analizei, în perioada 2003 – 2007, ritmul de creștere al productivității a fost de 2,5 ori mai mare comparativ cu cel al salariului minim, care s-a majorat cu numai 56% în termeni nominali.

De asemenea, creșterea salariului minim a fost inferioară creșterii inflației până în primul trimestru al anului 2007, aspect care s-a reflectat și în scăderea puterii de cumpărare a angajaților plătiți cu acest salariu.

Dacă înainte de 2008 salariul minim a fost necorelat cu situația de ansamblu a economiei, începând cu 2013 ratele relativ mari de creștere economică au permis creșterea salariului minim, observându-se o stimulare a consumului și a creșterii economice, dincolo de valorile anticipate inițial.

Majorările succesive ale salariului minim au condus la creșterea puterii de cumpărare a beneficiarilor cu 65%, în contextul în care s-au redus și TVA la alimente și au scăzut prețurile mondiale ale materiilor prime.

În 2013, 430.361 de salariați cu normă întreagă aveau un venit brut sub sau la nivelul salariului minim brut pe țară, adică 11,2% din total salariați cu program complet de lucru.

Aproape 80% dintre aceștia lucrau în comerț, industria prelucrătoare, construcții, transport și depozitare, agricultură și hoteluri și restaurante. Sectoarele comerțului, al industriei prelucrătoare și al construcțiilor dețineau peste 60% din totalul lucrătorilor cu un venit brut sub sau la nivelul salariului minim brut pe țară.

Performanța economică, neafectată de creșterea salariului minim

În perioada 2012-2015, în care salariul minim brut a crescut de la 700 de lei la 1.050 de lei, atât numărul de angajări, cât și cifra de afaceri au cunoscut creșteri în sectoarele în care există cele mai mari proporții de angajați cu salariul minim, arată analiza.

Efectivul de personal a crescut în comerț cu 52.212 de persoane, iar cifra de afaceri în sector a crescut cu 4%, în timp ce profitabilitatea la nivel de sector a crescut cu 80%.

În industria prelucrătoare, efectivul de personal a crescut cu 42.725 de persoane, cifra de afaceri a crescut cu cu 10% la nivel de sector, în timp ce profitul brut s-a triplat.

Potrivit analizei, majorarea salariului minim a avut un efect notabil și la reducerea ratei de sărăcie în rândul populației angajate.

Astfel, în perioada 2007 – 2015, în care diferența dintre salariul minim și cel mediu s-a redus cu 13%, datele arată o reducere a ratei de risc de sărăcie și excluziune socială de 12,5% și a ratei de derpivare materială de 11,9%.

Potrivit analizei, care ia în calcul alte creșteri ale salariului minim, economia poate suporta un raport de 50% a valorii salariului minim față de salariul mediu, față de 44% în prezent.

Scenariile arată că efectul imediat al creșterii salariului minim ar duce la o creștere de aproape 2% a numărului de angajați, atrași de un salariu de intrare mai mare. Procentul ar fi ceva mai mare în rândul tinerilor (15-24 de ani), care sunt mai predispuși la a intra în muncă cu un salariu minim.

Dumitru Costin: Există un dispreț suveran pentru forța de muncă

Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, spune însă că clasa politică a ignorat mereu eventualele beneficii ale creșterii salariului minim, susținând că o creștere ar duce la șomaj și depreciere economică.

”Ceea ce spun politicienii despre oportunitatea măririi salariului minim depinde de partea cui se poziționează. La noi, politicienii au avut mereu un dispreț suveran față de forța de muncă. Rezultatele sunt clare dacă ne uităm la cifre, la migrația în masă, la milioanele de locuri de muncă dispărute din industrie, la faptul că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la salariați aflați în risc de sărăcie. Noi am ieșit dintr-un sistem comunist unde clasa muncitoare conducea destinele și am căzut în extrema cealaltă, în care toată lumea cântă osanale capitalismului”, a declarat Dumitru Costin pentru Vocea.biz.

”De fiecare dată când deschizi discuția despre majorarea salariului minim, primești același mesaj: că se va alege praful, că va crește șomajul”, a adăugat acesta.

Președintele BNS spune că există în continuare loc ca salariul minim să crească, fără ca impactul economic asupra afacerilor să fie resimțit.

”Noi, BNS, am atras atenția că în perioada 2015 – 2016, companiilor care au beneficiat de impactul modificărilor Codului Fiscal, le-a rămas la dispoziție, din taxe reduse, 10 miliarde de lei. Anul acesta va fi un nou surplus de 14 miliarde de lei, din calculele noastre. Ce se întâmplă cu banii aceștia? Creșterea salariului minim mănâncă mai puțin de 25% din banii rămași din relaxarea taxelor”, a declarat Dumitru Costin.

Salariul minim ca politică socială

Analiza Friedrich Ebert Stiftung concluzionează că majorarea salariului minim poate fi o politică socială eficientă pentru reducerea sărăciei.

Raportul recomandă corelarea salariului minim cu rata inflației și coșul minim de consum calculat de Institutul pentru Cercetarea a Calității Vieții și menținerea acestuia la nivelul de 50% din creșterea anuală reală a câștigului salarial mediu brut.

Analiza mai recomandă trecerea unui prag minim în Codul Muncii pentru valoarea salariului minim – 45% din salariul mediu brut.