Povestea cătunului Hosasău, satul în care trăiește un singur locuitor

La câţiva kilometri de Miercurea Ciuc, într-o vale străjuită de brazi înalţi, unde umblă mai des urşii decât oamenii, se află Hosasău, satul cu un singur locuitor, care pare desprins dintr-o carte de poveşti.

Aşezarea face parte din comuna Leliceni şi se află în partea nord-estică a acesteia, fiind situată pe valea pârâului cu acelaşi nume, arată Agerpres. De altfel, Hosasău, sau în maghiară Hosszúaszó, se traduce liber în limba română „Asăul Lung”.

Potrivit sursei citate, la Hosasău se ajunge fie dinspre satul Misentea, fie dinspre Fitod, ambele localităţi aparţinând comunei Leliceni, județul Harghita, dar drumurile sunt de pământ şi pot fi străbătute doar cu maşini puternice.

Pănă anul trecut, acolo nu a existat niciun locuitor care să aibă trecut în buletin Hosasăul ca domiciliu şi micul cătun harghitean era unul dintre cele câteva din judeţ aflate în această situaţie. Ultimul locuitor murise în 2007 şi părea că satul era condamnat la uitare. În 2014, însă, un tănăr din Miercurea Ciuc, venit cu treburi prin zonă, a zărit o casă veche, frumoasă, cum vezi doar în muzeele etnografice, de care s-a îndrăgostit, a cumpărat-o şi a decis să se mute în sat, mai scrie Agerpres.

Un urs a intrat în curtea unui localnic din Miercurea Ciuc şi a luat o capră.…

TIR lovit de tren. Circulație feroviară blocată. Șoferul a fost rănit grav

„Am venit cu domnul primar în zonă cu alte treburi, să ne uităm la nişte terenuri. Şi am văzut casa asta şi m-am îndrăgostit. M-am îndrăgostit şi de loc şi de casă şi aşa a început totul. (…) A fost dragoste la prima vedere pentru că ştiam că eu nu mai pot face o astfel de casă şi nimeni nu mai poate. Cei care au făcut cândva au murit şi de aceea noi trebuie să avem grijă de ele”, a mărturisit Kanya Florian, citat de Agerpres.

În apropierea satului Hosasău există un izvor cu apă minerală despre care se știe că pe vremuri, apa era îmbuteliată şi dusă tocmai la Viena, iar cunoscutul etnograf maghiar Orban Balazs spunea despre ea că e la fel de bună ca cea din Borsec. Nu departe de izvorul cu apă minerală se află o capelă romano-catolică, construită de contele Lazăr în anul 1494, cu hramul Sfintei Maria, în curtea căreia se află locurile de veci ale ultimilor săteni.

La ieşirea din sat se află o altă capelă romano-catolică, care, spune primarul Pal Peter pentru Agerpres, a fost ridicată pe mormântul lui Xantusz Keresztes, care a fost un fel de prefect al zonei şi care a fost ucis de tătari, în anul 1694.

Potrivit lui Pal Peter, satul era unul dezvoltat în acea perioadă, iar localnicii chiar au reuşit să oprească invazia tătarilor, atunci când Xantusz Keresztes a fost ucis. De altfel, de sat aparţine şi locul cunoscut ca ruinele castelului lui Xantusz, care este marcat de o cruce comemorativă.

„Este o aşezare veche, primele referiri fiind din anul 1309, sub denumirea de Longavelle. Ca mai toate satele din depresiunea Ciuc, locuitorii au practicat agricultura, în special creşterea animalelor. În secolul trecut, populaţia a avut un trend descendent, astfel că în anii ‘40 avea 90 de locuitori, în anii 60 locuiau aici în jur de 70 persoane, iar astăzi mai are doar un singur locuitor”, a precizat primarul Pal Peter, citat de Agerpres.

Primarul mai spune că zona are un potenţial mare de agrement, „cu peisaj atrăgător, unde zgomotele civilizaţiei sunt la distanţă şi asigură o odihnă perfectă”, motiv pentru care autorităţile locale se gândesc serios să pună bazele unei staţiuni turistice Hosasău.