Hotarele Ținutului Secuiesc, luminate cu sute de focuri. CNS cere din nou AUTONOMIA

Zeci de focuri au fost aprinse, sâmbătă seara, în 28 de localităţi ale judeţului Harghita, în cadrul unei acţiuni prin care s-a dorit ‘luminarea hotarelor Ţinutului secuiesc’ şi s-a solicitat autonomie teritorială pentru maghiarii din zona respectivă.

Manifestarea, organizată de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), a început concomitent în toate cele 28 de localităţi din Harghita, dar şi în alte câteva zeci din Covasna şi Mureş, a cuprins o slujbă religioasă, în unele localităţi discursuri şi programe folclorice, s-a intonat imnul Ungariei şi cel secuiesc, după care s-au aprins focuri de tabără ori lanterne, faruri de la autoturisme şi reflectoare.

Cu această ocazie, s-a dat citire unei proclamaţii semnată de preşedintele CNS, Izsak Balasz, în care se arată că viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat decât “ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istorie’.

În proclamaţie se mai precizează că prin această acţiune secuii doresc să aducă la cunoştinţa Guvernului României şi lumii întregi că vor să dispună de dreptul lor de autodeterminare şi solicită autonomie teritorială.

Steagul secuiesc, dat jos cu executorul judecătoresc de pe Primăria Miercurea Ciuc

Mesaj către ambasadorul SUA la București: „Văd că sunteți puțin confuz privind problema relațiilor dintre românii…

‘Dorim, prin acest mod, să aducem la cunoştinţa Guvernului României, dar şi a întregii lumi, că ţinutul secuiesc există şi dorim să accentuăm din nou aspiraţia noastră istorică formulată cu ocazia Adunării Naţionale a Secuilor de la Ditrău: vrem să dispunem de dreptul nostru de autodeterminare, iar în baza acestui drept solicităm autonomia Ţinutului secuiesc, în cadrul statului Român!’, se arată în proclamaţia menţionată.

Totodată, în document se menţionează că secuii doresc pace şi dialog şi solicită Guvernului iniţierea unui dialog pe această temă.

Acţiunea din Harghita nu a fost sprijinită în mod oficial de organizaţiile teritoriale UDMR din judeţ, dar la ea au participat şi unii membri ai Uniunii.

Consiliul Naţional Secuiesc este o organizaţie care militează pentru autonomia teritorială a maghiarilor, dar demersurile sale de până acum au fost respinse atât de Justiţia din România, cât şi de Comisia Europeană. Hotărârile aprobate de mai multe consilii locale, de organizare a unor referendumuri locale privind înfiinţarea aşa-zisei “regiuni autonome Ţinutul secuiesc” au fost anulate de instanţă, iar iniţiativa cetăţenească europeană referitoare la protejarea regiunilor cu particularităţi lingvistice, pentru a nu suferi dezavantaje economice în politica de coeziune a Uniunii Europene, depusă de preşedintele CNS, împreună cu alte şapte persoane, a fost respinsă de Comisia Europeană.