Drama tinerilor români: Fără job și fără studii superioare

România se confruntă cu o rată mare a abandonului școlar, arată datele europene. Țara noastră este peste media europeană de 21% și atunci când vorbim de tinerii care nu au un loc de muncă. La toate acestea se adaugă problemele legate de educația superioară, la care mulți dintre români nu au acces, din rațiuni care țin de profilul economic al regiunii în care trăiesc.

Uniunea Europeană își propune ca pentru 2020 să crească numărul tinerilor care sunt înrolați în învățământul superior și să reducă abandonul școlar timpuriu. Pentru asta, încadrarea copiilor în învățământul de masă este esențială, spun specialiștii, încă de la vârste fragede, iar unele dintre țările Uniunii Europene mai au mult de lucru pentru a reuși să atingă țintele impuse pentru următorii patru ani. Printre statele care trebuie să se gândească serios la reformarea sistemului de învățământ este și România.

Țara noastră se confruntă în continuare cu o rată mare a abandonului școlar, arată datele Eurostat. Pe primul loc în Uniunea Europeană se află regiunea de sud a Spaniei și Insulele Baleare, urmate de majoritatea regiunilor din România. Asta în timp ce țările vecine din regiunea de est, Slovacia, Slovenia, Polonia, Croația și Cehia, toate au înregistrat cele mai scăzute valori în ceea ce privește rata abandonului școlar timpuriu. România stă pe aceeași treaptă cu zonele insulare, unde izolarea și lipsa oportunităților, îi face pe tineri să abandoneze sistemul de învățământ, pentru că mediul în care trăiesc nu le oferă prea multe perspective. România a făcut progrese importante în acest sector, reducând rata abandonului timpuriu de la peste 30 de procente în 2008, la 18%. Cu toate astea, suntem departe de cele 10 procente impuse de Uniunea Europeană.

Fără job și fără studii superioare

UE şi Londra lansează în tensiune sprintul final al Brexitului

Tusk propune un summit european extraordinar consacrat Brexitului

România este în topul clasamentului și atunci când vorbim de rata tinerilor care nu au un loc de muncă și nici nu urmează cursurile unei facultăți. Cele mai ridicate valori, la nivelul Uniunii Europene, au fost înregistrate în zona de sud a Italiei, în Grecia continentală, în Bulgaria și în România precum și în fostele colonii Franceze. În toate aceste zone, procentul de tineri care nu aveau un loc de muncă se ridică la peste 25%.

Totuși, România are un avantaj în comparație cu țări precum Italia, Grecia și chiar Spania care, după criza economică, s-au confruntat chiar și cu rate de 40% în ceea ce privește numărul tinerilor care nu aveau un loc de muncă.

Nici când vine vorba de educația superioară, țara noastră nu stă foarte bine, în comparație cu vecinii săi. Trei regiuni de la noi din țară, Sud-Est, Sud – Muntenia și Nord – Est, se confruntă cu un număr scăzut de elevi care ajung să fie absolvenți de studii superioare. Sub 20% dintre tinerii din aceste zone, își continuă educația formală, iar Uniunea Europeană spune că în mare parte asta se datorează specificului economic din zonă. Rate scăzute se întâlnesc în acele regiuni în care predomină industria grea sau care au un specific agricultural. Tinerii nu sunt motivați să studieze pentru că nu există locuri de muncă adecvate pregătirii superioare. Cei mai mulți care ajung să fie absolvenți ai unei facultăți sunt în continuare bărbații, arată datele europene.

România face progrese, dar mai are mult de lucru

România a început să facă progrese semnificative, atât în domeniul educației formale cât și în domeniul educației non-formale. Procentul numărului de tineri care își continuă educația prin cursuri de cel puțin patru săptămâni a crescut de la 1,1% în 2012 la 5,3% anul trecut, chiar dacă media europeană este de peste 10%.  În același timp, țara noastră reușește să devanseze alte state mai dezvoltate în ceea ce privește numărul tinerilor absolvenți de facultate care vorbesc cel puțin două limbi străine. În această privință, România este a treia în top, după Finlanda și Cehia. Aproape toți studenții români cunosc cel puțin două limbi străine, în momentul în care își finalizează studiile, arată biroul de statistică al Uniunii Europene.

Uniunea Europeană subliniază că educația este unul dintre cele mai puternice motoare ale dezvoltării economice.  Acest fapt a fost înțeles și de marile companii care anual investesc în cursuri de calificare și dezvoltare pentru personalul angajat. Strategia dezvoltată de Uniunea Europeană se bazează pe două axe. În primul rând vorbește de cantitate, cât mai mulți copii și tineri trebuie să urmeze sistemul de educație formală. În al doilea rând este nevoie de calitate, adică tot mai mulți tineri să fie absolvenți de studii superioare. De asemenea, Uniunea Europeană își propune să facă din formarea continuă un stil de viață pentru cetățenii europeni. Specialiștii sunt convinși că educația continuă va contribui la creșterea calității vieții, pe termen lung, în toate țările Uniunii Europene.  În plus, educația joacă un rol important în combaterea marginalizării sociale și în reducerea riscului de sărăcie, un alt capitol la care țara noastră nu stă deloc bine.