Imagini din timpul cutremurului. Ce pagube a provocat seismul – FOTO şi VIDEO

Cutremurul de 5,3 grade pe scara Richter care a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă în România a provocat pagube în mai multe locuri din ţară. În Iaşi, bucăţi din faţada unei clădiri s-au prăbuşit pe trotuar, iar seismul a fost resimţit şi în Republica Moldova.

Imagini din centrul Bucureştiului au fost publicate de Poliţia Locală Bucureşti.

Cutremurul a fost surprins de o cameră de supraveghere din Bacău.

Bilanţul victimelor cutremurului urmat de tsunami din Sulawesi creşte la 832 de morţi

Cutremur cu magnitudinea 3,8 în judeţul Buzău

Un utilizator al site-ului reddit.com a postat o imagine cu efectele cutremurului în Iaşi. Aici, o bucată din faţada unei clădiri din Piaţa Unirii s-a prăbuşit pe trotuar.

Seismul s-a resimţit şi în Republica Moldova. Pe internet au apărut mai multe mărturii în acest sens, iar un vlogger a postat un clip în care surprinde momentul în care seismul se simte şi în Moldova.

sursa foto

Un cutremur puternic s-a produs România în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei locale 2:11, seismul fiind resimțit puternic în aproape toată țara. Primele estimări ale Institutului Național de Fizica Pământului ( INFP) arătau că magnitudinea era de 5,7 grade pe scara Richter. După aproximativ jumătate de oră, la ora 02:48, INFP a anunțat un nou cutremur cu magnitudinea de 2.7, la o adâncime de 76 km, în judetul Vrancea.

Cutremurul a avut loc la ora locală 2h 11min 20sec (23h 11min 20sec UTC). Potrivit datelor publicate de INFP, epicentrul cutremurului a fost localizat în Munții Vrancei, la Vest de Nereju, județul Vrancea (45,71 grade latitudine Nordică, 26,62 grade longitudine Estică).

Cutremurul s-a produs la adâncimea de 91,6 km și a avut magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter. Intensitatea maximă a fost de V-VI grade pe scara Mercalli.

Cutremurul a fost resimțit pe arie largă în Muntenia, Moldova și sudul Transilvaniei, dar și în Bulgaria și în Republica Moldova. Astfel, intensitatea seismului a fost de IV-V grade pe scara Mercalli în mai multe zone din centrul și sudul Moldovei, dar si din Muntenia. La București, intensitatea cutremurului a fost de IV până la IV-V grade pe scara Mercalli.

Seismul din noaptea de 23-24 septembrie 2016 a fost cel mai puternic înregistrat în Vrancea după 2014, când la 22 noiembrie s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade în zona Mărășești-Panciu la adâncimea de 41 km. Ultimul cutremur în zona Vrancea a avut loc la 29 martie 2015, magnitudinea acestuia fiind de 4,9 grade. Seismul din 2015 s-a produs la adancimea de 142 km.

Cele mai mari cutremure care au avut loc în ultimii 26 de ani în România: în 1990, pe 30 mai, când a avut loc un seism de 6,9 grade şi o replică a sa de 6,4 grade şi, la o distanţă de 14 ani, pe 24 octombrie 2004, atunci când s-a mai produs încă un cutremur de 6 grade.

Cel mai puternic cutremur a av ut loc în urmă cu 39 de ani și s-a soldat cu mii de morţi şi răniţi, iar distrugerile au fost uriaşe. În 4 martie 1977, mişcarea de pământ din Vrancea, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, a dus la prăbuşirea sau avarierea, în întreaga ţară, a peste 30.000 de locuinţe. De asemenea, au fost afectate peste 700 de întreprinderi.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată. Are o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului şi, cu extrapolare pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter pe secol.