Salcâmul japonez împletit, ultima relicvă a cartierului evreiesc sătmărean

Un copac cu totul și cu totul deosebit, aflat la câțiva metri de una dintre cele mai înalte clădiri din Transilvania, Palatul Administrativ din Satu Mare, atrage privirile trecătorilor prin forma trunchiului. Dincolo de forma nemaiîntâlnită, salcâmul japonez împletit are o poveste senzațională, fiind singura urmă a fostului cartier evreiesc, salvată printr-un miracol, relatează AGERPRES.

Despre salcâmul japonez de pe actualul bulevard Transilvania nu se știu prea multe lucruri. Se presupune că are până la 100 de ani. Dar nimeni nu știe exact de ce are forma pe care o are. Chiar dacă această specie nu este protejată în România, exemplarul de lângă Palatul Administrativ este declarat monument al naturii de interes local.

Specialistul Ioan Man din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) a declarat pentru AGERPRES că un asemenea exemplar nu se mai găsește nicăieri deoarece trunchiul copacului este format din împletirea ramurilor.

Au fost stinse primele focare de pestă porcină într-o comună din Satu-Mare

Fetiță de doi ani, pierdută în câmp, găsită după aproape 20 de ore de căutări

“Salcâmul japonez este cultivat în România ca specie dendrologică, se găsește în parcuri, pe străzi, în județul Satu Mare se găsește în mai multe locații. El, ca atare, ca specie, nu este o specie protejată, dar acest exemplar este protejat pentru că trunchiul provine din împletirea mai multor ramuri și are o formă deosebită. În alte zone nu se mai întâlnește un exemplar cu conformația aceasta. El are, probabil, o vârstă între 60 și 80 de ani. A fost declarat monument al naturii de interes local prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 4 din 1995. Practic are și un aspect dendrologic când înfrunzește, iar când înflorește are niște fructe tip păstăi — face parte din familia leguminoaselor, cu originea din Asia de est, respectiv Korea, China”, a declarat Ioan Man.

Nimeni nu a găsit explicația pentru care trunchiul copacului este format din ramuri împletite — însă, ce-i drept, nimeni nu s-a obosit să cerceteze. Astfel, se presupune că arborele fie a suferit o mutație, fie a fost invadat de o ciupercă, fie a fost “ajutat” de un om, care pur și simplu i-a împletit crengile.

“Probabil că cei care s-au ocupat cu spațiul verde înainte au împletit mai multe ramuri și a ieșit această conformație deosebită a trunchiului pentru că, în mod normal, salcâmul japonez are un singur trunchi, fără să se ramifice și să se împletească. Aici se vede clar că a fost intervenția omului, a unui specialist în dendrologie care a vrut să obțină acest aspect ornamental cu totul și cu totul deosebit”, a mai spus Man.

Istoria salcâmului este una demnă de filme. Cândva a făcut parte dintr-un impresionant cartier evreiesc, iar pe urmă a fost martorul schimbării radicale din centrul Sătmarului. Vechiul cartier evreiesc a fost ras de pe fața pământului, în locul său fiind amenajat Centrul Nou al municipiului Satu Mare, cu mai multe blocuri, Palatul Administrativ și o piață betonată.

Directorul Muzeului Județean, Felician Pop, a explicat că salcâmul era în grădina unui evreu pasionat de botanică, ce avea mai mulți arbori exotici.

“Ca printr-un miracol, din întreaga lume veche a centrului nou a rămas în picioare doar acest salcâm japonez. Sătmărenii îi spun ‘pomul răsucit’ pentru că are o specificitate a trunchiului fiind încolăcit. Acest salcâm se afla în capătul grădinii unui negustor evreu, mare îndrăgostit de botanică și plante rare și exotice. Este cu atât mai interesant cu cât acest salcâm, cu toate că nu este specific zonei noastre, a supraviețuit. Cred că are undeva la 100 de ani. În cartierul evreiesc din Satu Mare, partea lui aristocrată, locuiau negustori care aveau prăvălii pe Corso-ul evreiesc, cum este cunoscut și astăzi. Unul dintre acești negustori, împătimit al florilor, al arborilor exotici, a plantat acest salcâm interesant. În anii ’70, acest cartier a fost ‘ras’ de pe fața pământului pentru a face loc centrului nou. Printr-un miracol, acest salcâm a rămas în picioare tocmai pentru că în planurile celor care au construit Centrul Nou, exact acolo nu venea nicio clădire, astfel că el a putut fi salvat. Este o ultimă relicvă a unei lumi din care nu a rămas decât un simplu salcâm japonez”, a spus Felician Pop.