La graniţa dintre real şi virtual. Tehnologia ce face ca linia să dispară, accesibilă şi românilor – FOTO&VIDEO

Lumea reală se întrepătrunde tot mai mult cu realitatea virtuală. Poate fi o afirmație scandaloasă, dar, dacă ne raportăm doar la impactul telefoanelor mobile în viața noastră, putem spune că depindem destul de mult de aceste lucruri care ne poartă într-o lume mai puțin tangibilă, dar, totuși incitantă, interesantă și, în măsura în care știm să o utilizăm, chiar utilă.

Putem însă cuantifica cât de mult ne influențează ele sau cât de folositoare sau dăunătoare sunt, până la urmă? Ce este realitatea virtuală și cât de mult ne răpește din viață? Sau, îndrăznim să întrebăm, unde se termină realitatea și unde începe virtualul? E posibil ca și lumea noastră, pe care o considerăm atât de reală, să fie tot parte a unei existențe virtuale?

Este o întrebare la care mai mulți fizicieni, cosmologi și tehnologi încearcă să afle un răspuns. Aceștia se întreabă dacă nu cumva trăim cu toții într-o simulare pe calculator de mari dimensiuni, ceva asemănător Matrix-ului, pe care o credem a fi reală.

Totuși, în iunie 2016, Elon Musk, CEO al Tesla și SpaceX a precizat că șansele sunt de unu la un milliard ca acest lucru să fie posibil. Musk nu este singurul care a promovat această teorie; Ray Kurzweil de la Google se întreba dacă nu cumva întregul univers este un experiment științific al cuiva din alt univers iar varianta a fost dezbătută în aprilie 2016 în Statele Unite, în cadrul unei întâlniri la Muzeul American de Istorie din New York. Iar exemplele în care universul este privit ca un Big Bang artificial pot continua. O altă variantă luată în calcul de Elon Musk este cea în care ființele umane nu sunt altceva decât o rețea de informații manipulate într-un imens joc asemenea unui video game sau ceva similar cu ceea ce se întâmplă în filmul Avatar.

Circulaţia pe A3 între Gilău şi Nădăşelu ar putea fi deschisă luna aceasta

Deputații din Cluj, așteptați de protestatari pe aeroport

Cine ar putea creea sau coordona o astfel de lume? Un calculator sau un creator? Specialiștii spun că, în ultima variantă, creatorul ar putea interveni în întregul proces. În acest caz, ce rol am mai avea noi, oamenii și care este scopul existenței noastre? Pe măsură ce teoriile despre acest subiect avansează, se nasc tot atâtea întrebări. Însă dilemele legate de existența umană au existat și vor continua să existe. Până și Platon se întreba dacă percepția noastră a realității este asemănătoare umbrelor proiectate pe pereții unui peșteri.

Cert este că oamenii sunt atrași de ceea ce oferă virtualul și, se pare că tot ceea ce apare nou devine viral. Să luăm exemplul jocului Pokemon.go care determină utilizatorul să îmbine viața reală cu goana după animăluțele minuscule; jucătorul este provocat să iasă din casă, să pășească pe un tărâm real în căutarea unor personaje virtuale. Până la urmă, viral pare să devină și realitatea virtuală, cel puțin așa susțin specialiștii.

Cert este că, în anul 2016, virtual reality (VR) a luat cel mai mare avânt de până acum. Atât jocurile cât și aplicațiile care au existat până acum își fac versiune de VR. Altfel, riscă să devină neutilizate, învechite și uitate.

Primul club de realitate virtuală din România

Înclinația omului spre virtual este cu succes demonstrată și în România. La Cluj-Napoca, pe strada Dostoievski nr.28,  s-a deschis recent primul club de realitate virtuală, denumit, cât se poate de sugestiv, “Avatar”. Clubul este vizitat de pasionați de jocuri, de tineri care vor să experimenteze și, până la urmă de curioși care își doresc să înțeleagă mai mult din această lume virtuală, dar care, paradoxal, este tot mai prezentă și mai “reală” în viețile noastre.

O pereche de căști, ochelari speciali, două joystick-uri și un calculator performant te transpun într-o lume nouă, disponibilă 360 de grade. Te trezești într-un scenariu în care ești nevoit să acționezi, unde mișcările tale influențează universul, care, la rândul lui, te influențează pe tine. Dacă apariția filmelor 3D părea, în urmă cu câțiva ani, senzațională, sentimentul dat de experiența transpunerii într-un alt scenariu este mai mult de atât.

Să luăm exemplul jocurilor; ele pot da utilizatorului diverse provocări: întorceri, răsuciri, poate chiar să fie pus pe fugă sau să fie nevoit să se ascundă, să se concentreze să tragă cu arcul, și altele asemenea.

4 poze | Vezi galeria

Practic, clubul este un spațiu de gaming și nu numai. Echipamentele necesită mișcarea în spațiu într-un perimetru de aproximativ 10 metri pătrați pentru o experiență cu adevărat deosebită. Toate stațiile au căști HTC VIVE pentru realitate virtuală, cele mai performante la ora actuală, singurele care permit mișcarea în spațiul fizic, fără a fi nevoit să stai pe scaun.

“Practic, nu doar vizualizezi ca la un film 3D, tu acționezi. Deschiși uși, sertare, te ascunzi, te teleportezi, alergi. Ești activ și tocmai de aceea ai nevoie de spațiu. Scenariul e de 360 de grade în jurul tău. Iar căștile de acest fel sunt singurele care îți pot oferi acest suport. Singura limitare este spațiul fizic”, a declarat Ciprian Chiș, administratorul clubului.

Practic, conceptul este același cu cel al vechilor săli de jocuri. Însă ideea de a te juca în fața calculatorului este azi desuetă, oricine o poate face acasă. Însă, clubul de realitate virtuală își justifică funcționalitatea prin faptul că costul echipamentelor este unu destul de ridicat, aproximativ 2000 euro calculatorul și casca. Apoi, este nevoie de acel spațiu fizic care să își permită mișcarea. Costul total al echipamentelor pentru club a ajuns la 20.000 euro.

Deoarece sunt primii pe piața din România, prețurile au fost stabilite fără a avea un reper; pentru o jumătate de oră costul este de 30 lei, iar o oră, 60 lei. Cei care vin în grup beneficiază de prețuri preferențiale și se poate chiar rezerva întreaga sală. Doritorii pot veni oricând deoarece cubul virtual funcționează non-stop, dar este necesară o programare.

“Pe viitor, intenționăm să aducem mai multe cockpit-uri pentru racing auto, pentru ca gamerii să se poată juca în rețea pe aceeași pistă și poate ne vom mări sala cu mai multe posturi și spații și mai mari. Dar vrem să intrăm și în mediul educațional, în ideea în care grupuri de elevi sau studenți pot veni să experimenteze diferite lucruri din diverse domenii: cultural, medical. Poate fi un alt mod de învățare.Chiar și firmele pot face team-building-uri în realitate virtuală”, a precizat Ciprian Chiș.

Realitatea virtuală, tendință absolută în 2016

Realitatea virtuală s-a lansat în acest an, la modul comercial. Tot mai mulți internauți se implică și foarte mulți producători de softuri variante pentru VR. Acesta este noul trend, spune Ciprian Chiș, însă noua direcție spre care se merge care nu se limitează doar la jocuri. Ea poate fi utilizată și în mediul educațional și în domeniul științific: putem vedea machete diferite, aplicații educaționale, putem vizita muzee iar VR poate interfera și cu domeniul business. Există apoi aplicații care îți permit să fii în diferite zone geografice, cum ar fi, de exemplu, pe Everest sau pe fundul mării.

 “Căștile de VR sunt cu totul și cu totul deosebite. Creierul și mintea sunt “păcălite” că s-ar afla chiar acolo.  Prima linie de atac sunt jocurile. Există însă și alte aplicații, în această toamnă vor apărea tot mai multe softuri, în special din jocuri. Avem și un cockpit pentru simulare auto, iar dacă te joci în rețea, experiența e cu atât mai grozavă. Atât jocurile cât și aplicațiile care au existat până acum își fac versiune de VR. Asta este tendința, spre asta ne îndreptăm”, a explicat clujeanul.

Românii sunt, se pare, consumatori avizați. Ei vin cu recomandări sau cereri, așadar un astfel de club este binevenit. Cu atât mai mult cu cât este printre primele din lume.

“Utilizatorii români sunt destul de bine informați. Sunt cunoscători, sunt pretențioși și foarte buni, indiferent dacă sunt sau nu consumatori au producători. Să nu uităm că la Microsoft lucrează foarte mulți români”, a mai adăugat Ciprian.

Experiența într-un astfel de club te face să îți pui și mai multe întrebări. Emoțiile trăite, adrenalina, uimirea sau chiar frica sunt cât de poate de reale, chiar dacă sunt generate de un univers virtual. Este o transpunere interesantă și incitantă, până la urmă.

 “Există, în momentul de față, niște aplicații foarte bine făcute, atât grafic cât și sonor, e greau să nu te sperii. Le vezi la scară și percepția este că ești chiar acolo. Devine propria ta realitate. De fapt, realitățile încep să devină mai multe. În câțiva ani acest lucru va deveni o realitatea uzuală, așa cum a fost și cu telefoanele mobile, de exemplu. Dar, până, atunci, fiecare ar trebui să vină cel puțin să viziteze, să vadă despre ce este vorba, să experimenteze. Este altceva”, a conchis Ciprian.

“VR devine propria ta realitate”

Chiar dacă escaladarea Everestului sau vizita virtuală a unui muzeu nu se poate compara cu acțiunea reală, se sparg, totuși, niște bariere; cei care nu pot ajunge în aceste locuri au posibilitatea de a vedea și de a cunoaște, chiar și virtual, aceste locații. Apoi, senzațiile trăite sunt provocatoare. Nu știm care este următorul pas în VR, dar până atunci, avem dreptul de a ne întreba, de a cerceta, explora și experimenta.

Dacă ne “liniștește” cu ceva, Rene Descartes promova, încă din secolul XVII,  ideea că însăși gândirea reprezintă criteriul existenței: ne putem îndoi de absolut orice, mai puţin de propria existenţă. Demersul lui Descartes poate fi rezumat prin celebrul „Dubito ergo cogito, cogito ergo sum“ – “Mă îndoiesc deci cuget, cuget deci exist”.