Ziua Z pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Cluj, Timişoara, Baia Mare sau Bucureşti?

Cele patru oraşe din România aflate în finala pentru tilul de Capitală Europeană a Culturii 2021 – Cluj-Napoca, Baia Mare, Timişoara şi Bucureşti – au dat, joi, ultimul test pentru titlul mult râvnit. Anunţul oficial cu privire la câştigător va fi făcut vineri la ora 17.15,  de ministrul Culturii Corina Şuteu.

Oraşele candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 şi-au prezentat, prin echipele care le-au reprezentat, proiectele în faţa unui juriu de experţi independenţi, condus de Steve Green. Audierile nu au fost deschise publicului, însă Ministerul Culturii a dat asigurări că este vorba despre un concurs “corect şi transparent”.

Vocea.biz prezintă principalele direcţii cu care cele patru oraşe candidează şi au ajuns în finala a cărui rezultat va fi anunţat vineri, de la ora 17:15.

Bucureşti – capitala care se vrea Capitală

Incendiu în Capitală. Etajul unui bloc a fost cuprins de flăcări. Un bărbat a fost dus…

Restricţii de trafic în Capitală pentru protestul transportatorilor; aceştia sunt nemulţumiţi de un proiect care ”ar…

Candidatura municipiului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 se bazează, în mare parte, pe contrastele care compun oraşul ce este capitală a României. Pornind de la sloganul candidaturii “Oraşul in-vizibil”, echipa care a dezvoltat dosarul s-a axat pe opoziţii:

“Unicitatea Bucureştiului, ca şi capitală, stă în contradicţiile sale: acest oraş, unde nimic nu pare să funcţioneze, se bucură de una dintre cele mai mari concentrări de forţe creative, dar se adaptează, evoluează şi se actualizează cu mare greutate. Zonele părăsite şi clăridirile nefolosite stau alături de capricii nefinalizate şi fantezii colective, aglomerate într‑o asociere improbabilă şi ilogică”

De altfel, în candidatură se vorbelte despre “natura paradoxală a Bucureştiului care este sursa punctelor tari, dar şi a slăbiciunilor sale”.

“Prins între un logos occidental şi un etos balcanic, între identitatea sa rurală şi cea urbană, între fascinaţia pentru centru şi ignorarea totală a vitalităţii periferiilor, între un trecut socialist suprareglementat şi capitalismul neoliberal de tip laissez‑faire al zilelor noastre, Bucureştiul se află într‑o stare permanentă de haos creativ, produsă de contradicţiile sale nerezolvate. Cu o populaţie aflată în migraţie pendulară în interiorul spaţiului geografic şi cultural al UE, oraşul este îmbogăţit de aceste experienţe personale, din păcate insuficient comunicate şi împărtăşite. Oraşul de azi oscilează încă între realitatea socialistă de dinainte de 1989 şi cea neoliberală de după. Aceste două direcţii fundamental opuse se intersectează şi generează tipare şi forţe ce menţin un statut de oraş al extremelor, cu o societate puternic polarizată”, este prezentat Bucureştiul în dosarul de candidatură.

De altfel, marşând tot pe contraste, candidatura Bucureştiului aminteşte de “cultura hibridă” a oraşului, care a fost ” modelată de deschiderea sa faţă de influenţele altor culturi —
bizantină, otomană, rusă, germană şi franceză”.

În prezentare, echipa proiectului de candidatură aminteşte, chiar de la început, dar şi pe parcurs, despre tragedia din clubul Colectiv, care “a întărit ideea că oraşul trăieşte pe muchie de cuţit, la graniţa dintre haosul creativ şi cel autodistructiv”. Ancorat în recentele evenimente, dosarul de candidatură al Bucureştiului punctează că, pentru prima dată, de la 1 august 2016, municipiul are o strategie culturală pentru următoarea decadă.

Banii din sectorul public, 69 de milioane de euro, reprezintă 92% din veniturile pe care Bucureştiul le are pregătite pentru pregătirea oraşului şi acţiunile din anul 2021.

Clujul vrea să fie o oglindă a diveristăţii europene

Municipiul Cluj-Napoca candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 cu un slogan – “Servus!” – ce denotă deschiderea faţă de comunităţile europene (dat fiind că formula de salut e cunoscută şi folosită, cu diferite derivaţii, în mai multe ţări din Europa – n.red.), dar şi originile şi caracteristicile locale.

Conceptul candidaturii – “East of West” (la est de vest – n.red.) este la rândul său unul care indică poziţia Clujului pe harta Europei, atât din punct de vedere geografic cât şi cultural.

“Cluj-Napoca a fost dintotdeauna „inima Transilvaniei”, iar, de 100 de ani încoace, este și unul dintre cele mai importante orașe ale României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opțiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm, uneori vizionari și curajoși, alteori mai puțin, sub tensiunile, dramele și tragediile istorice. Odată familiarizat cu orașul, descoperi că există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor și al evreilor; un Cluj al bătrânilor și un Cluj al tinerilor; un Cluj al studenților și unul al muncitorilor; un Cluj al femeilor și un Cluj al bărbaților; un Cluj al centrului și unul al periferiei. Fiecare comunitate se mândrește cu apartenența sa la Cluj, dar în același timp ignoră, în mare măsură, celelalte comunități ale orașului. Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să transformăm această federație de comunități într-o „uniune” clujeană”, se menţionează în dosarul de candidatură.

Subliniind faptul că numele oraşului a apărut în diferite topuri şi publicaţii, dar şi a faptului că municipiul găzduieşte o adevărată forţă universitară şi economică, echipa care a gândit proiectul de candidatură titlul ar fi “un catalizator esențial pentru constituirea unui ecosistem local creativ, conectat la nivel european, capabil să încurajeze și să susțină dezvoltarea de produse economice și culturale inovatoare”.

Festivalurile care au căpătat, încă de la primele ediţii, o notorietate internaţională, precum Electric Castle sau Untold, dar şi TIFF, o brand al oraşului de pe Someş, precum şi titlul de Capitală Europeană a Tineretului, pe care Clujul l-a deţinut în 2015, sunt alte atuu-uri puternice prezentate în dosarul de candidatură.

Bugetul operaţional pentru Cluj-Napoca 2021, Capitala Europeană a Culturii este de 35 milioane de euro, din care 92,86% reprezintă bani din sectorul public.

Timişoara reaprinde scânteia culturii

Candidatura municipiului Timişoara la tilul de Capitală Europeană a Culturii 2021 se învârte în jurul conceptului de “lumină”. De altfel, sloganul candidaturii este “Luminează oraşul prin tine!”, iar urbea de pe Bega se bucură de o adevărată istorie în această privinţă.

De la început, dosarul Timişoarei aminteşte despre faptul că în 1884 oraşul era primul din Europa continentală cu iluminare stradală electrică şi că în 1989, scânteile Revoluţiei împotriva regimului Ceauşescu s-au aprins tot pe acele străzi.

“Pornind de la puternica metaforă a luminii, dorim să “exportăm” valorile în care credem în alte oraşe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizionară, în rândul cetăţenilor”, se menţionează în proiect.

Candidatura oraşului de pe Bega nu ocoleşte criza europeană şi vorbeşte despre răspândirea xenofobiei, a terorismului şi frincii, menţionând că Europa are nevoie de curaj, optimism şi energie, principii pe care se bazează programul cultural Timişoara 2021.

“Timişoara trebuie să lase la o parte nostalgia şi să-şi scrie un destin contemporan, pentru a juca din nou un rol principal în regiune, de data aceasta prin cultură. Asumându-şi această candidatură, Timişoara doreşte să devină un oraş în care excelenţa culturală le conferă încredere de sine cetăţenilor săi şi puterea de a provoca schimbări prin participare şi implicare. De-a lungul timpului am dovedit că putem iniţia transformări în momente cruciale. Scopul nostru acum este să restabilim capacitatea cetăţenilor de a face schimbări şi de a contribui la o Europă revitalizată”, motivează echipa proiectului de candidatură necesitatea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Planul timişorenilor este de a implica regiunea Banat “care se întinde pe trei ţări: România, Serbia şi Ungaria” în proiecte şi să inspire valori precum interculturalitatea şi multiconfesionalitatea, încurajarea diversităţii, colaborării şi empatiei întregii Europe.

Timişoara se bazează pe venituri de 48,5 milioane de euro, din care 91% din sectorul public, pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale.

Baia Mare vrea să se reinventeze

Oraşul Baia Mare candidează pentru tilul de Capitală Europeană a Culturii 2021 sub sloganul “Cultura Ospitalităţii”.

“În cazul acordării titlului, Baia Mare va dobândi o șansă imensă de a se reinventa”, spun cei care au realizat proiectul de candidatură.

Oraşul nu îşi doreşte profit sau glorie, ci are ca motivaţie “dorinţa de progres”, se mai menţionează în dosarul de candidatură.

Printre obiectivele propuse pe termen mediu de echipa care a dezvoltat candidatura oraşului Baia Mare se numără “combaterea inegalităţii sociale şi a excluderii pe categorii de risc” (Baia Mare se numără printre oraşele din România cu un adevărat “ghetou” în care trăiesc în condiţii precare persoane de etnie romă – n.red.), “reabilitarea economiei locale prin susţinerea industriilor creative”, “promovarea turismului cultural şi ecoturismului sustenabil”, “reconectarea nordului ţării la circuitul cultural-economic” şi “recuperarea şi transformarea spaţiilor industriale”.

Baia Mare a semnat, în cadrul proiectul pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, un protocol de colaborare cu oraşele din zona metropolitană şi îşi doreşte promovarea tradiţiilor locale şi a produselor culturale tradiţionale din Maramureş printr-o colaborare între comunităţile urbane şi cele rurale, accentul fiind pus pe prezervare şi conservare.

“Potențialul orașului este incontestabil. În prezent, Baia Mare se mândrește cu resurse culturale bogate, precum moștenirea autentică în etnologie arhaică și folclor, arhitectura în lemn, istoria orală și semiotica. Colonia Pictorilor din Baia Mare a fost gazda unei mișcări artistice de anvergură europeană care continuă și este moștenită de o organizație bine închegată de artiști locali, ce adună mai mult de o sută cincizeci de artiști plastici profesioniști înregistrați. De asemenea, găzduim una dintre cele mai prestigioase și active biblioteci din România, cu o prezență excelentă în Europa. Design-ul, activitatea editorială, arhitectura, fotografia, IT&C și toate celelalte zone de activitate conexe sunt într-o continuă creștere, deoarece economia noastră creativă emergentă se ridică la aproape o cincime din PIB-ul local. Mai presus de toate, beneficiem de talent, care este cea mai de preț resursă a comunității noastre”, se mai arată în candidatura oraşului.

Baia Mare se bazează pentru realizarea pregătirilor, a acţiunilor din 2021 şi a evaluărilor ulterioare pe un buget de 45 de milioane de euro, din care 85% sunt fonduri din sectorul public.

Alături de oraşul din România selectat, titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 va merge şi la un oraş din Grecia, care va fi anunţat în noiembrie, şi unui oraş dintr-una din ţările Serbia sau Muntenegru, ce va fi anunţat în octombrie.