Memorandum comun al magistraților. Demisia ministrului, printre propuneri

Instanțele din țară au început să voteze în adunările generale, începând cu data de 5 septembrie, ‘Memorandumul privind justiția’, în care se expun problemele din sistem judiciar și solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o ‘justiție eficienta, modernă și de calitate’.

În cadrul acestor adunări generale, unele instanțe au decis să adopte și la alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgențe sau protest cu banderole, însă majoritatea au decis prorogarea adoptării unor forme similare de protest în funcție de răspunsul oferit de celelalte puteri, în special de Guvern, la solicitările magistraților.

De asemenea, o parte din instanțe au votat expres pentru demisia Ministrului Justiției Raluca Prună.

Prezența este cea mai amplă mișcare de după 2009, iar magistrații — judecători și procurori — prin adunări generale evidențiază problemele din sistemul judiciar și oferă soluții pentru a avea o justiție eficienta, modernă și de calitate.

Cine a inițiat „Memorandumul privind justiția?”

Memorandumul prezent, inițiat de asociațiile profesionale ale magistraților, vine atât ca urmare a faptului că încrederea în justiție a scăzut cu 13% într-un an, cât și ca urmare a faptul că problemele din justiție semnalate în rezoluția adunărilor generale din 2009 nu s-au soluționat, lor adăugându-li-se alte probleme suplimentare.

Premiza memorandumului este ca ‘justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul.’

‘Celelalte puteri trebuie să asigure o independentă reală a justiției, lipsită de orice tip de influențe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil și accesibil, suport financiar, logistic și uman suficient pentru o justiție eficienta, modernă și de calitate’, au mai spus magistrații, potrivit unui comunicat al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, remis redacției Vocea.biz.

Independența justiției, telejustiție, respectarea drepturilor și prezumția de nevinovăție

Magistrații solicită ‘respectarea independenței instanțelor, a principiului separării puterilor în stat, a forței obligatorii a hotărârilor definitive ale instanței, precum și a egalității de arme dintre acuzare și apărare’.

Magistrații au condamnat și ‘perpetuarea în spațiul public a unei justiții primordial represive’ precum și ‘nesocotirea importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoașterii confidențialității client — avocat’.

Mai departe, magistrații au tras un semnal de alarmă și asupra ‘mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informații repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase și prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluțiile favorabile persoanelor acuzate’.

Ca urmare a acestor încălcări ale drepturilor omului și a prezumției de nevinovăție, magistrații au solicitat ‘respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016’.

Respectarea statului magistraților

Magistrații au solicitat ‘garantarea și respectarea statutului magistraților, independenței acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare și asigurarea unor condiții de muncă decente în sistemul judiciar’.

Aceștia au scos în evidență lipsă ‘din multe instanțe și parchete a spațiilor proprii pentru magistrați și personalul auxiliar’, precum și folosirea în instanțe și parchete de ‘aparaturi uzate fizic și moral, supuse oricând riscului unui blocaj definitiv’.

Lipsă acută de personal, ca urmare a nesuplimentării schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspectiva implementării noilor coduri, a fost o altă problemă punctată de magistrați.

Toate aceste lucruri conduc la o supraaglomerare a instanțelor de fond, ceea ce implicit afectează și actul de justiție. De exemplu, ‘la un program de 8 ore pe zi, un judecător de fond ar trebui să aloce un timp mediu de soluționare pe dosar de mai puțin de 2 ore, durata absolut insuficientă pentru un act de judecată de calitate’, se arată în memorandum.

Relația judecători și procurori

‘În exercițiul funcțiilor lor, judecătorii și procurorii trebuie să fie și să apară independenți unii de ceilalți, conform rolului ce revine fiecăruia’, se spune în memorandum.

De asemenea, magistrații au solicitat ‘garantarea independenței funcționale a procurorului, atât față de Executiv cât și în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat și de reprezentant al autorității judecătorești’.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)

O problemă semnalată în Memorandum este ‘viziunea reductivă a justiției, văzută doar prin prisma ‘luptei împotriva corupției’, eroare preluată și în MCV’.

Magistrații au cerut, în consecință, ‘publicarea de către Comisia Europeană a metodologiei pe care o urmează în redactarea raportului privind MCV, a numelui experților consultați și a tuturor ONG-urilor și instituțiilor consultate cu privire la sistemul de justiție din România’.

Consiliul Superior al Magistraturii

Inexistența unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleși a fost o altă problemă semnalată în memorandum. Un membru CSM este ales pe o durată de 6 ani și în acest moment nu există un instrument de a fi revocat, acesta nemaiputând da socoteală magistraților care l-au ales.

O altă problemă legată de CSM a fost refuzul acestuia de a-și îndeplini ‘efectiv misiunea de garant al independenței justiției’.

De exemplu, CSM a refuzat să se implice chiar și atunci când acest lucru a fost cerut de magistrați, ‘în situații precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunțarea unor hotărâri judecătorești, criticile aduse de actori importanți în actul de justiție, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații’.

Magistrații propun, în consecință, ‘adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce privește procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituții’.

Inspecția Judiciară

Megistrații au tras un semnal de alarmă și asupra ‘modului de acțiune al Inspecției Judiciare în ceea ce privește respectarea independenței judecătorului în pronunțarea hotărârilor și unitatea de măsură în acțiune’.

Inspecția Judiciară a instaurat o ‘temere’ ca urmare a ‘modul[ui] arbitrar și abuziv în care au fost cercetați magistrații cu privire la soluțiile pronunțate’, se susține în memorandum.

Memorandumul solicita, în consecință, ‘revizuirea competențelor Inspecției Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenței magistraților și vicierea actului de justiție prin exercitarea/ declanșarea unor verificări similare controlului judiciar’.

Finanțarea sistemului judiciar

Subfinanțarea sistemului judiciar a fost o altă problemă punctată în memorandum, bugetul alocat justiției pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE. De exemplu, ‘suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluționat este sub 100 de lei, mai puțin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu’.

Pe lângă finanțarea adecvată a justiției și ‘înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială’, magistrații au solicitat și ‘preluarea efectivă a atribuțiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanțelor de către ICCJ, așa cum prevede legea’.

În acest moment, cu excepție ICCJ, bugetul instanțelor (care sunt parte a puterii judecătorești) este administrat de Ministerul Justiției (care e parte a puterii executive), ceea ce conduce la o lipsă de independenta efectivă a instanțelor judecătorești.

Depolitizarea numirilor în pozițiile de conducere din parchete

Magistrații au punctat și problema lipsei de transparentă și a ‘numirilor politice în funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție’.

Solicitarea magistraților a fost introducerea de ‘proceduri transparente’ și ‘eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public’.

Legislație incoerentă

Magistrații au scos în evidență și legislația incoerentă (e.G. salarizare ori taxa auto/ timbru de mediu) care a condus la zeci de mii de litigii ‘ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanțe cât și costuri financiare semnificative pentru stat și cetățeni’.

Disfuncționalitățile create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală, a fost o altă problemă punctată de magistrați.

Soluția magistraților a fost crearea unui ‘cadrul legislativ coerent, stabil și accesibil’, evitându-se astfel generarea unui număr imens de litigii, cu costuri semnifictive pentru stat și cetățeni, ce cresc riscul practicii neunitare.

Control civil asupra serviciilor și autoritate civilă de interceptări

Magistrații au solicitat ‘asigurarea unei transparente depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora’.

‘Crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale’, a fost o altă solicitare avută de magistrați.

Clarificarea și transparentizarea relației dintre justiție și serviciile de informații

Neclarificarea de către CSM și alte instituții ‘a interferenței dintre justiție și servicii de informații, în condițiile în care justiția a fost calificată ca fiind ‘câmp tactic’ pentru SRI, a lipsei de explicații privind modul în care serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale, precum și faptul ca SRI face verificări anterioare numirilor în funcțiile publice’, a fost o altă problemă ridica în memorandum.

Magistrații au solicitat, în consecință, ca ‘relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor’.

‘Nerezolvarea situației fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit și șantajat magistrați’, precum și ‘nepublicarea procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situația ofițerilor acoperiți în rândul magistraților‘, au fost alte două probleme punctate în memorandum.

Magistrații au cerut ‘publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajați /colaboratori/informatori ai serviciilor de informații’.

Date fiind toate aceste probleme și lipsa de soluții oferite de către guvern, ‘magistrații își rezerva dreptul de a apela la toate formele democratice de acțiune pentru că aceste solicitări să fie puse în practică’, s-a spus în încheierea memorandumului.

Memorandumul integral poate fi accesat aici.