Măsuri anti-sărăcie. Proiectul care luptă să schimbe soarta copiilor din România

Guvernul Cioloş a lansat, în luna februarie, un proiect destinat combaterii sărăciei, multe dintre măsuri fiind îndreptate către copii. “Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei” cuprinde 47 de măsuri de incluziune socială, structurat pe grupe de vârstă, pornind de la faptul că în România există foarte mulţi oameni supuşi riscului de sărăcie, dintre care 1,7 milioane sunt copii, cu riscurile mai mari mai ales în mediul rural. Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, a precizat că își dorește ca Pachetul Antisărăcie să devină standard de practică pentru guvernarea modernă și, în scurt timp, va fi prezentat un bilanț al acestuia.

“Avem în România foarte mulţi oameni supuşi riscului de sărăcie, dintre care 1,7 milioane sunt copii, cu riscurile mai mari mai ales în mediul rural. Şi pornind de la această constatare, de la faptul că noi avem o strategie naţională anti-sărăcie, pe care nu vrem s-o ţinem doar la nivel de strategie şi de documente, am cerut doamnei ministru Costea, împreună cu domnul vicepremier Dîncu şi cu consilierii mei de la Cancelarie, să vină cu un plan care să canalizeze şi fonduri din bugetul naţional, şi fonduri europene, combinându-le pe măsuri care există deja, dar unele dintre ele sunt insuficent folosite, alte măsuri noi pe care le avem în vedere sau chiar şi proiecte pilot dezvoltate de anumite structuri neguvernamentale care şi-au dovedit eficienţa şi pe care vrem să le generalizăm. Este o schemă integrată, care este organizată pe etape din viaţă, în aşa fel încât să putem oferi un fel de plasă de siguranţă pentru cei supuşi riscului de sărăcie indiferent de vârstă, pornind de la naştere şi până la sfârşitul vieţii”, a declarat premierul Dacian Cioloș în cadrul ședinței de Guvern din 10 februarie.

Astfel, la vârsta preşcolară, obiectivul proiectului vizează completarea programului naţional “Fiecare copil în grădiniţă” cu câteva măsuri care să ajute la achiziţia de rechizite, îmbrăcăminte, vitamine.

Totodată, la naştere se urmărește să se asigure, dincolo de un sprijin pentru screening medical, vaccinuri, că toţi copiii pot primi identitate, mai ales sunt cazuri de copii unde familiile nu au domiciliu fix, motiv pentru care sunt unii copii rămân fără identitate şi sunt excluşi întregului sistem de sprijin.

“La vârsta şcolară să reducem abandonul şcolar. Să extindem tot cu bani europeni programele “A doua șansă” şi aici ne gândim să extindem câteva programe care sunt localizate doar în câteva regiuni acum, cum este programul “Teach for Romania” sau programul “Învăţător pentru România” sau programul “Caravana medicală la sate”, ambele programe dezvoltate de tineri români, în multe cazuri care au studiat în străinătate, care s-au întors în ţară şi care, dincolo de meseria pe care o au, au dezvoltat organizaţii neguvernamentale şi astfel de acţiuni care s-au dovedit eficiente şi pe care am vrea să le generalizăm. Apoi, pentru tinerii care au abnadonat şcoala şi care nu au şanse la un loc de muncă, aici ne gândim să venim cu o abordare proactivă din partea Agenţiei de Ocupare, să dezvoltăm programe de asistenţă care să îi caute pe aceşti tineri şi să îi ajute să se integreze din punct de vedere profesional sau, prin extinderea programului “A doua şansă la şcoală” să poată să poată să-și continue şcoala”, a mai precizat Dacian Cioloș.

Pentru cei mai în vârstă, se are în vedere  promovarea îmbătrânirii active dar și recunoaşterea de către stat a unor eforturi pe care de multe ori persoanele în vârstă le fac la nivel social. Mai precis,  este prevăzut un program numit “Bunicii comunităţii”, care să permit persoanelor disponibile să îngrijească copii într-un cadru organizat.

Ministrul Fondurilor Europene a precizat că își dorește ca Pachetul Antisărăcie să devină standard de practică pentru guvernarea modernă. Totodată, un bilanț a tot ceea ce s-a realizat până în prezent, urmează să fie prezentat în perioada următoare.

“Coalitia Antisaracie a cucerit Palatul Victoria simbata dimineata. Doi ministri si 7 secretari de stat din patru ministere lucreaza cu vreo 40 de ONG-uri. Se apropie bilantul mare pe Pachetul Antisaracie, lansat in februarie. Vom fi onesti cu ce am reusit si ce nu am reusit sa facem. Suntem inainte de ultimul salt. (…) Ieri am negociat la Bruxelles cu guvernul norvegian noul cadru financiar, unde se vor regasi si citeva dintre masurile din Pachet – pe linga cele lansate deja din fonduri structurale (Scoala pentru toti, Profesori motivati in scoli defacorizate, Economia Sociala si altele in faza avansata de pregatire).

Vesti bune curind si despre banii norvegieni. Bilantul Pachetului Antisaracie e ok. Sper ca Pachetul Antisaracie sa devina standard de practica pentru guvernarea moderna: masuri clare, asumate cu deadlines si cu alocare financiare, cu lucru la comun intre ministere si cu implicarea societatii. Ca de strategii globale pe termen lung si fara alocare financiara s-a plictisit lumea”, a precizat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, într-o postare pe pagina de Facebook.

Proiectul a primit și critici, unii specialiști consideră că în lupta cu sărăcia este nevoie de un aliat mai puternic decât un pachet de măsuri. De pildă, analistul economic Sorin Dinu a precizat că este mai degrabă vorba de un program de combatere a efectelor sărăciei, nu unul antisărăcie. Și Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR) și-a exprimat îndoiala privind sustenabilitatea proiectului.

 “E foarte simplu să vrei măsuri antisărăcie din buget, din banii noştri, ai tuturor. Se poate împărţi cât vrem, cum vrem, că sunt bani din taxe şi impozite, dar aceasta nu înseamnă că e şi sustenabil”, a declarat acesta.