CURIOZITĂȚI Vestitul John Smith, unul dintre primii colonizatori ai Americii a luptat la Guruslău, în oastea lui Mihai Viteazu

Că lumea nu e atât de mare pe cum o credem noi o demonstrează și una dintre ”curiozitățile sălăjene” cuprinse de scriitorul sălăjean Gyorfi-Deâk Gyorgy în volumul cu același titlu, publicat la editura ”Caiete Silvane”.

Este vorba despre o lucrare care vorbește despre prezența aici, în anul 1610, a celebrului colonist englez John Smith, acesta luptând în oștirea de mercenari a lui Giorgio Basta, alături de Mihai Viteazu.

Potrivit scriitorului, John Smith este nimeni altul decât căpitanul coloniștilor englezi de care s-ar fi îndrăgostit Pocahontas, o preafrumoasă prinţesă indiană.

”Mulţi dintre noi cunosc povestea primilor colonişti englezi din America, care ar fi pierit de foame dacă Pocahontas, o preafrumoasă prinţesă indiană, nu s-ar fi îndrăgostit de chipeşul căpitan John Smith. Ea şi-a convins semenii să le dăruiască englezilor diferite bucate, episod care stă la baza Zilei Recunoştinţei, pe care americanii o sărbătoresc în fiecare an”, explică Gyorfi-Deâk Gyorgy.

Scriitorul spune că John Smith s-a născut în 9 ianuarie 1580 la Willoughby (Lancashire) şi a rămas orfan la vârsta de 13 ani, drept care a fost nevoit să înveţe meseria armelor şi la 16 ani s-a înrolat ca mercenar în Olanda. Trimis în ajutorul curţii imperiale de la Viena, a ajuns la Roma şi a vizitat o serie de oraşe italiene şi din Dalmaţia. A participat la campaniile anti-turceşti din partea de sud a Ungariei, apoi la cele din Transilvania şi Muntenia, sub comanda generalului Basta.

În 9 decembrie 1603 este înnobilat de principele Bâthory Zsigmond, printr-o diplomă care-i acordă ca blazon un scut cu capetele celor trei turci pe care i-a răpus în confruntările directe din timpul luptelor din Transilvania.

Faptul care îl face pe Gyorfi-Deâk Gyorgy să susțină că Smith a participat la lupta de la Guruslău este reprezentat chiar de memoriile colonistului.

”Conform celor descrise în memoriile sale, John Smith s-a aflat în solda lui Basta în perioada iunie 1600-1603. Chiar dacă nu descrie participarea sa la persoana întâia, textul dovedeşte că John Smith a luat parte la toate evenimentele din perioada amintită. El se arată a fi un bun cunoscător al intrigilor politice şi descrie cât se poate de elocvent peregrinările sale prin Ardeal şi Ţara Românească”, precizează scriitorul.

După lupta de la Guruslău, Smith se pare că a fost rănit, luat prizonier şi transformat în sclav în Turcia, dar a reuşit să se elibereze ucigându-l pe supraveghetor. După ce a fugit străbătând Rusia şi navigând pe o corabie de piraţi în largul coastei africane, Smith, pe atunci în vârstă de douăzeci şi patru de ani, „s-a învrednicit de prietenia unei doamne”, care l-a ajutat să se întoarcă în Anglia în anul 1604.

Compania Virginia, înfiinţată de regele lacob I ca să colonizeze America, a fost pe drept cuvânt impresionată de isprăvile lui Smith şi l-a numit membru al consiliului rezident, având misiunea să conducă noua colonie din America. A fost o decizie înţeleaptă, într-un moment în care coloniştii erau ameninţaţi de foamete, Smith a impus o disciplină severă şi i-a obligat pe toţi să muncească, arătând că „cine nu munceşte nu mănâncă”.

De asemenea, Smith a făcut negoţ cu indienii, a explorat zona Golfului Chesapeake şi a întocmit harta acesteia. Colonia Jamestown a supravieţuit numai datorită eforturilor sale. Mulţi colonişti nu l-au agreat însă din cauza comportamentului său dictatorial şi a trebuit să se întoarcă în Anglia. Contemporanii I-au caracterizat odată drept „un ambiţios, un nemernic şi un fanfaron” (Tindall & Shi, America – o istorie narativă).