Soarta tragică a castelului Huszar. Monumentul istoric, prădat de hoți, riscă să dispară de pe fața pământului – FOTO/VIDEO

O plimbare printr-un parc de 15 hectare cu specii rare de arbori, alături de un lac superb lângă castelul Huszar din Reghin, cu o arhitectură de excepție, constituia odată, un scenariu ideal, dar real. Azi, aceeași plimbare ar avea parte de un peisaj dezolant: un parc neîngrijit cu o ruină monument istoric alături. Castelul Huszar din Reghin, județul Mureș, situat în zona Apalina a ajuns azi într-o stare deplorabilă. Clădirea a fost retrocedată, dar proprietarii nu au investit nimic, iar hoții au prădat castelul, ale cărui ziduri devin din ce în ce mai mici. Cei care locuiesc în zonă acuză instituțiile și administrația locală de nepăsare, însă legea prevede că proprietarul este singurul responsabil de soarta clădirii. Situația nu este singulară; datorită lipsei de investiții sute sau chiar mii de monumente retrocedate din România sunt amenințate cu degradarea. Poate doar o “revoluție” în legislație ar putea să dea o șansă la o viață mai lungă acestor valori istorice.

Explozia de la școala din Mureș, provocată de femeia de serviciu, spune conducerea instituției

Mai mulţi pasageri ai unui autobuz au suferit arsuri de gradele 1 şi 2 în urma…

De la castel, la ruină măcinată de timp și prădată de hoți

Castelul Huszar, fost Bornemisza, este situat în zona Apalina din Reghin, datează din secolul XIII. A fost construit în stilul Renașterii, dar a fost modificat în ultimele decenii ale secolului XIX, de către contele Károly Huszár, când i s-au adăugat și elemente romantice. Clădirea avea 32 de camere. Lângă castel se află o clădire etajată, în stil baroc, modificată de nenumărate ori, cât și un grajd boltit, datând din secolul XVIII.

Castelul este construit într-un parc ce se întinde pe 15 hectare, în care, odinioară erau erau trei lacuri, cu insule, lebede, grote, plante exotice, fântâni și sculpturi. După naționalizare, speciile valoroase de copaci au fost transformate în lemne pentru foc, în castel și în clădirile anexe a funcționat o Societate Cooperativă Agricolă, după care, clădirea s-a utilizat ca și școală specială pentru copiii cu deficiențe. Clădirea aflată în ruină a fost restituită familiei.

După decesul proprietarului și, apoi, a persoanei împuternicite să administreze castelul, acesta este în prezent sub administrarea unui moștenitor din Ungaria. Practic, acesta este proprietarul actual. Însă acesta nu a investit bani în reabilitare, ba din contră, la un moment dat domeniul a fost scos la vânzare. Între timp, clădirea a devenit ținta oportuniștilor iar castelul a devenit, încet-încet, o ruină măcinată de timp și prădată de hoți.

Prevederile din legislație și cum se explică “neputința” autorităților

Locuitorii au arătat deseori cu degetul spre instituții sau spre administrație. Însă legislația îl face unic responsabil pe proprietar. Practic, el ar trebui să se ocupe de reabilitare și are obligația de a a asigura paza clădirii.

“Clădirea a fost restituită urmașilor vechilor proprietari. Prin lege, obligația de a se ocupa de clădire revine exclusiv proprietarilor. Fiind o proprietate privată, nicio instituție publică nu poate da bani. S-ar fi putut da bani dacă proprietarii ar fi făcut proiecte și ar fi cerut bani deși, la nivelul de degradare la care este castelul, cred că ar fi nevoie de niște sume mari. Inclusiv în condițiile în care nu poate să asigure reabilitarea și întreținerea castelului, proprietarul trebuie să asigure paza. Legea 422/2001 prevede niște sancțiuni pentru neîngrijirea monumentului. Obligațiile îi revin exclusiv proprietarului, iar pentru finanțare, dacă nu există resurse proprii, se poate solicita finanțare județeană sau națională, prin Planul Național de Restaurare (PNR) și la Institutul Monumentelor Istorice din București se poate face solicitare. Dar, pentru că e vorba de o proprietate privată, nu poate altcineva cere de la Primărie certificat de urbanism pentru intervenții, doar un certificat pentru informare. Doar proprietarul poate să depună dosar și pentru finanțare”, a declarat Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional (DJCCPCNM) Mureş.

În acest caz, noul proprietar nu a investit niciun leu. A scos la vânzare castelul, la un moment dat, dar nu l-a cumpărat nimeni. Iar statul, prin dreptul de preempțiune, ar avea posibilitatea de a fi primul cumpărător. Însă nici statul nu a fost interesat de achiziție; nu au existat fonduri pentru achiziționarea de clădiri care, mai apoi, ar fi trebuit să fie supusă și lucrărilor de  reabilitare.

Castelul este construit pe un parc, considerat tot monument. Acest lucru îl îngrădește pe proprietar în a construi ceva în incintă.

“Intervențiile care s-ar pute face pe teren sunt supuse aceleiași legi 422/2001. Așadar, orice construcție ar vrea proprietarul să facă, ar trebui să o facă cu aprobarea Direcției. Ori, câtă vreme el nu face intervenție la clădirea principală, nu îi dă nimeni autorizație să facă construcție la altceva. În jurul castelului, pe o suprafață de 100 metri în orașe, este zonă de protecție a monumentului. Și parcul de acolo este considerat tot monument și atunci suprafața pe care s-ar putea construi este zero”, a mai precizat Nicolae Băciuț pentru Vocea.biz.

Monument degradat și prădat de hoți

Poliția a fost deseori sesizată de furturile care au avut loc pe domeniul castelului. Au fost întocmite mai multe dosare penale pentru furt, dar a fost sancționat și proprietarul.

“Castelul de la Apalina este un monument istoric, conform listei monumentelor istorice publicate în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670 din 1 octombrie 2010, poziția 405. În cursul anului 2014, Poliţia Reghin a făcut informări către persoana împuternicită de către proprietara castelului fiindcă ei sunt cei obligați prin lege să asigure paza, lucru pe care nu l-au făcut. S-au făcut sesizări către Consiliul Județean şi DJCCPCNM Mureş. În 2015 persoana împuternicită să se ocupe de administrarea castelului a fost amendată cu 4000 de lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 36, aliniat 1, litera b. din Legea 422/2001. Din nou s-au făcut sesizări către instituţiile sus-amintite. În 2014-2015 s-au întocmit mai multe dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de furt, fiind vorba de material lemnos, cărămizi, în urma unor operaţiuni de prindere în flagrant şi apeluri către 112”, a declarat Carmen Frandeș, reprezentant comunicare din partea IPJ Mureş.

În acțiunea de sancțiune a proprietarului s-a implicat și Primăria municipiului Reghin. Reprezentanții instituției amintesc de existența colectivului de control din cadrul Ministerului Culturii.

“Imobilul situat pe str. Castelului, nr.12 – Castelul Huszar este monument istoric și este proprietate privată. În conformitate cu dispozițiile Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, paza, întreținerea, conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora. Municipiul Reghin prin Serviciul Poliția Locală a sancționat în 2015 și 2016 proprietarul imobilului pentru neluarea măsurilor pentru asigurarea pazei, integrității și protecției monumentului și neasigurarea lucrărilor de conservare și întreținere. Conform legii mai sus-menționate, în cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național este constituit un colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice care constată încălcarea prevederilor legale în domeniul conservării, restaurării și protejării monumentelor istorice și propune luarea măsurilor legale ce se impun, respectiv face propuneri de sancționare a abaterilor constatate”, a precizat Camelia Zambor, purtător de cuvânt al Primăriei Reghin.

Problema, una națională. Care este soluția?

Soluția ar putea-o constitui o schimbare a legislației, dar care ar reprezenta o adevărată “revoluție” în domeniu. Asta pentru că, în România, sunt sute, chiar mii de astfel de cazuri.

“Ar trebui creată legislația în așa fel încât proprietarii incapabili să întrețină un monument istoric să li se poată confisca clădirea și să revină în proprietatea statului. Ar fi o propunere legislativă care ar bulversa situația actuală pentru că sunt mii de astfel de monumente retrocedate în țară, care nu pot fi întreținute de actualii proprietari. Este trist, castelul este într-un hal de degradare, la limita prăbușirii. Iar cei care fură șubrezesc rezistența fizică a monumentului”, a conchis directorul DJCCPCNM Mureş.

România a retrocedat în ultimii douăzeci de ani cât nu a făcut niciun alt stat fost comunist din Europa. Din 1991 până în 2013 România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren. Cât despre clădirile monument retrocedate, doar în Bucureşti sunt aproape 1500. Peste 500 au fost abandonate de noii proprietari după ce au fost retrocedate.