Cetatea Capidava a fost restaurată până când a ieșit din cursa pentru Patrimoniul Mondial UNESCO – GALERIE FOTO

Bogdan Buburuz / 08.10.2016
Cetatea Capidava a fost restaurată până când a ieșit din cursa pentru Patrimoniul Mondial UNESCO – GALERIE FOTO

Restaurarea Cetăţii Capidava trebuia să fie un model pentru alte lucrări de acest fel din România, însă a ajuns să fie un dezastru. Cetatea din judeţul Constanţa a fost mutilată cu fier-beton, iar lucrările au continuat până când monumentul a ajuns să nu mai întrunească criteriile pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Click pentru a mări imaginea

articol1202_3

 

Cetatea Capidava a fost ridicată pe malul drept al Dunării la începutul secolului al II-lea, în timpul împăratului Traian. Cetatea avea un rol important în sistemul defensiv roman, fiind ridicată într-un loc perfect pentru a oferi o vastă arie de supraveghere. De altfel, importanţa strategică a locului a dus la instalarea unei staţiuni militare precum şi amplasarea şi dezvoltarea unui centru civil în epoca romană.

Restaurare À la Dorel

Monumentul, unul dintre cele mai importante din Dobrogea, a ajuns să fie mutilată tocmai de cei care trebuiau să o restaureze. Lucrările au fost demarate în 2014 în cadrul unui proiect european în valoare de aproximativ 16 milioane de euro, însă în toamna anului 2015 au fost sistate. Totul după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală a administratorului firmei care se ocupa de restaurare. Consiliul Judeţean Constanţa s-a angajat să finalizeze lucrările până la finele lui 2017, însă cea mai recentă vizită a specialiştilor la şantier a arătat daunele produse monumentului.

Click pentru a mări imaginea

articol1202_5

Membrii Comisiei Naționale LIMES, care se ocupă de realizarea documentaţiei necesare pentru clasarea ca monument istoric şi înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, au vizitat situl la începutul lunii octombrie şi, potrivit unei declaraţii a acestora, situaţia actuală este “deosebit de gravă”. Şantierul a fost abandonat de zece luni ,iar în prezent nu există un constructor care să finalizeze proiectul. Mai mult, cei care au lucrat până acum aici au reuşit să transforme proiectul, cel mai mare proiect public desfășurat în ultimele decenii asupra unui monument antic din România, într-un adevărat dezastru.

Primul lucru remarcat de cei din Comisia Naţională LIMES a fost că proiectul este o reconstrucție perimetrală a cetății, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălțimii păstrate a curtinelor.

Click pentru a mări imaginea

articol1202_2

Specialiştii spun că lizibilitatea fazelor istorice care însoțesc monumentul până în sec. XI p. Chr., când fortificația a fost definitiv abandonată, nu mai este conferită prin reconstrucţia cetăţii zidite în a doua jumătate a secolului al III-lea.

“Pe cale de consecință, o mare parte a informației istorice a fost astfel pierdută definitiv, în ciuda faptului că un proiect de restaurare de o asemenea amploare ar fi trebuit să țină cont de acest aspect esențial”, consideră membrii LIMES.

Cetate romană cu fier-beton în pereţi

Specialiştii susţin că în mai multe locuri, calitatea lucrărilor este “cel puțin discutabilă”.

“Mai ales în cazul turnurilor, unde s-au montat paramente în tehnica opus quadratum. Pe alocuri, aceeași tehnică este folosită și la zidul de incintă, fiind încă vizibilă umplutura dintre paramente, din piatră de carieră și ciment, diferită față de tehnica de construcție originală. Mai mult, în această umplutură, dar și în miezul original al zidului a fost înfipt „fier-beton”, afectând serios și structura originală. Multe dintre blocurile de calcar au rămas cu suprafața lisă, exact așa cum au fost așezate în grabă de constructor. Pietrele de colț la turnurile patrulatere au îmbinări decupate în cele mai nepotrivite feluri, iar pe laturi sunt vizibile suficiente ștraifuri înguste de piatră cu care s-a încercat egalizarea asizei”, au punctat specialiştii.

Foto: Răzvan Pop

Portul antic al cetății, un monument unic în peisajul limesului roman dunărean din Dobrogea, a ajuns în prezent, potrivit specialiştilor, doar un zid lipsit de expresivitate, de o înălțime neverosimilă pentru ceea ce ar fi trebuit să exprime prin funcția curentă: o instalație joasă, „la apă”, scăldată de apele fluviului. De altfel, acesta este obiectivul care se îndepărtează cel mai mult de limitele acceptabile ale restaurării, conform Comisiei Naţionale LIMES.

“Piatra aleasă este de mai multe dimensiuni și sortimente, iar punerea în operă neatentă; pe fața dinspre Dunăre nu se mai văd la bază asizele zidăriei antice și nici nu apare marcată intervenția pe toată lungimea instalației portuare. Reconstituirile au fost realizate fără să existe o documentație științifică de bază, de aceea și decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar”, au menţionat specialiştii.

Astfel, în loc să reintre în circuitul turistic ca un monument istoric restaurat “ca la carte”, proiectul de la Cetatea Capidava a ajuns să fie un studiu de caz pentru specialiștii în domeniu, pentru a preveni în viitor intervenții care au ca rezultat denaturări accentuate ale semnificației și contextului unor monumente istorice de primă importanță.

“Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară – poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naționale în cadrul Programului Național Limes”, au transmis specialiştii.

În plus, printr-o declaraţie publicată de Ministerul Culturii, Comisia Naţională LIMES cere autorităților competente luarea unor măsuri urgente pentru remedierea stării de lucruri constatate în cazul cetății Capidava și prevenirea unor situații de acest fel.

DNA anchetează fraudă cu fonduri europene la Cetatea Capidava

În noiembrie 2015, procurorii DNA au început urmărirea penală a administratorului firmei care a câştigat contractul pentru restaurarea sitului arheologic Capidava. Este vorba despre Constantin Dima, acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri şi obținere ilegală de fonduri.

De asemenea, procurorii DNA au început urmărirea penală şi împotriva a trei membri ai Comisiei de Evaluare a Ofertelor din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa.

Potrivit procurorilor anticorupţie, Dima a falsificat mai multe documente în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene şi de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, totul cu sprijinul membrilor comisiei din CJ Constanţa, care au respins ca neconformă şi inacceptabilă oferta unei alte firme şi au atribuit proiectul societăţii comerciale conduse de Constantin Dima.

În aprilie 2016, DNA i-a trimis în judecată pe Constantin Dima şi alţi cinci complici, în timp ce în cazul celor trei angajaţi de la CJ Constanţa procurorii au dispus soluția clasării.

Citește și...