Salariul minim, o problemă mare

Guvernul României și-a luat angajamentul de a stabili noul salariu minim pe economie până la sfârșitul acestui an, în cadrul unei întâlniri la care au luat parte reprezentanții sindicatelor, ai patronatelor, primul ministru și ministrul Muncii.

Advertisment

Sindicatele și patronatele au primit din partea Ministerului Muncii un studiu de impact care cuprinde mai multe scenarii de mărire a salariului minim pe economie, care în prezent are valoarea brută de 1.250 de lei.

Luna viitoare va avea loc o nouă rundă de negocieri, la care sindicatele și patronatele vor veni cu propuneri.

Un milion și jumătate de angajați cu salariu minim

Din datele prezentate în studiul de impact, în România se estimează că un milion și jumătate de români au venituri echivalente cu salariul minim pe economie, dintre care aproximativ 1,2 milioane sunt angajați cu contract de muncă, iar restul au alte tipuri de contracte.

România se situează printre țările cu cel mai ridicat procent pe angajați care obțin salariul minim (28,2%).

Media angajaților cu salariu minim la nivelul Uniunii Europene, potrivit ultimelor date, se situa la 19,2% din numărul total de angajați.

Mai rău ca noi stăteau Polonia, Lituania și Letonia, dar și Marea Britanie, toate cu aproximativ 30% din forța de muncă plătită cu salariul minim pe economie.

În privința valorii salariului minim, însă, țara noastră se menține pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei.

Astfel, cu 232,10 euro (brut) pe lună, salariul minim din România este ușor mai mic ca în țări precum Serbia sau Muntenegru și cu peste 100 de euro mai mic ca în alte state din fostul bloc comunist precum Ungaria (351 de euro) Cehia (366 de euro) sau Slovacia (405 euro).

În Olanda și Irlanda salariul minim pe economie depășește 1.500 de euro, în timp ce în Luxemburg acesta este de 1.922 de euro.

Cea mai bună variantă a Guvernului – să nu se schimbe nimic

Studiul susține, însă, că o creștere a salariului minim pe economie nu va avea un efect semnificativ de combatere a sărăciei.

Potrivit experților guvernamentali, sub 20% dintre persoanele considerate sărace (unde venitul pe cap de membru de familie este mai mic de 600 de lei) sunt angajate și ar beneficia de pe urma creșterii salariului minim pe economie.

Astfel, o eventuală creștere a salariului minim ar reuși să treacă ușor peste pragul sărăciei în jur de 112.000 de persoane.

Raportul mai arată că creșterile precedente ale salariului minim pe economie nu au dus și la creșterea productivității muncii. Astfel, spun experții guvernamentali, la începutul lui 2016 salariul minim pe economie era cu 80% mai mare ca în 2010, în timp ce productivitatea muncii era doar cu 26% mai mare față de 2010.

Advertisment

Studiul mai arată că o creștere a salariului minim ar afecta capacitatea de plată a 140.980 de firme, în special microîntreprinderi, în care lucrează 468.804 salariați.

Concluziile studiului arată că majorarea salariului minim pe economie i-ar împiedica pe angajatori să crească în mod natural salariile celorlalți angajați.

Astfel, spun specialiștii guvernamentali, dacă salariul minim ar rămâne la 1.250 de lei, pentru 2017 s-ar estima o creștere a salariului mediu de 7,32% față de 2016.

În cazul în care salariul minim pe economie ar crește cu 10%, salariul mediu pe economie ar avea o creștere de 5,33% în 2017, față de 2016.

Ultimul scenariu, o creștere de 20% a salariului minim pe economie ar însemna o creștere a salariului mediu cu doar 2,16% în 2017, față de 2016.

Liderul Cartel Alfa: ”Practic doresc o creștere de circa 45 de lei”

Întrebat de către Vocea.Biz ce părere are despre studiul prezentat de către Ministerul Muncii, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a spus ”proastă”.

Liderul sindical a afirmat că autoritățile ”doresc să își justifice înghțarea salariului minim ca să își rezolve (aparent) funcționarea noii legi a salarizării unitare a bugetarilor”.

Variantelor de majorare a salariului minim luate în calcul în studiu prezintă creșterea de la 1.250 de lei (brut) la 1.300, 1.325, 1.350, 1.400, 1.450 sau 1.500 de lei. Însă acesta arată că orice creștere peste 1.325 lei pe lună ar duce la creșterea ponderii salariaților cu salariul minim în numărul total al acestora.

La 1.325 lei pe lună ponderea ar fi de 20,58% din totalul salariaților din România, însă la 1.450 lei ar ajunge la 26,32%, iar la 1.500 de lei ar fi de 28,43%.

”Prostii”, spune Hossu. Acesta susține că oficialii ”nu țin cont de multe, printre care și coșul minim”, punctează liderul Cartel Alfa.

Acesta spune că studiul este o ”justificare” găsită de Ministerul Muncii pentru ca salariul minim să crească doar până la 1.625 de lei până anul 2022 ”căci altă creștere dă peste cap proiectul lor”.

”Practic doresc o creștere de circa 45 de lei, ca să își justifice proiectul și să sacrifice lucrătorii din sistemul economic (privat sau de stat)”, a declarat Hossu.

loading...
VEZI COMENTARII