Anul Nou sau sărbătoarea timpului sacru. Ce semnificații străvechi are Revelionul – FOTO

Revelionul sau noaptea de Anul Nou, este sărbătoarea nocturnă dedicată celui mai vechi zeu, Anul, personificare a Soarelui. Astfel, în 31 decembrie, de Revelion, are loc moartea Anului Vechi şi renaşterea Anului Nou. Această sărbătoare implică ritualuri de purificare, de fertilizare, descântece şi practici magice de aflare a ursitului.

“Noaptea de Revelion aparţine timpului sacru care este reversibil și repetitiv, comparativ cu timpul profan care se desfăşoară linear şi ireversibil. Scenariul şi semnificaţiile sărbătorii sunt în general similare cu ale celorlalte sărbători specifice înnoirii timpului. Este un moment bogat în practici și credințe care exprimă, la început, teama, dezordinea și haosul, iar după miezul nopții, optimismul, ordinea și echilibrul”, a declarat pentru Vocea.biz dr. Roxana Man, director al Muzeului Etnografic “Anton Badea” din Reghin.

În credința populară, în noaptea dintre ani, se deschide cerul pentru o clipă, moment în care credincioşii îl pot vedea pe Dumnezeu, la ospăţul ritual. Celor care au această viziune li se  îndeplinesc apoi, dorințele.

În istorie, Anul Nou a fost sărbătorit la mai multe date distincte. În perioada dacică Anul Nou se ținea  la  30 noiembrie, de Sf Andrei. Într-o altă perioadă,  Anul Nou începea la Bobotează și coincidea cu Anul Nou Agrar, asociat debutului vegetaţiei.

Cele mai frumoase urări de La mulți ani pentru Anul Nou

Peste 167.000 de turişti români au cheltuit de Revelion aproape 37 milioane euro în staţiunile din…

“O lungă perioadă de timp, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun. Desfășurat la 25 decembrie, în apropierea solstiţiului de iarnă, evenimentul înnoirii timpului era asociat morţii şi renaşterii Soarelui. Schimbarea calendarului a produs un decalaj între semnificațiile sărbătorii și anotimpul în care se desfășura, determinând ca o serie de ritualuri de fertilizare, specifice primăverii, să se desfășoare în timpul iernii, iar practicile magice şi obiceiurile de înnoire a timpului să rămână în spaţiul echinocţial”, a precizat dr. Roxana Man.

Obiceiurile desfășurate în această zi – 1 ianuarie – colindele specifice de Anul Nou – reprezintă un rit precreștin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune în casa și gospodăria celui urat.

Așa este Plugușorul care este un obicei  legat de speranța fertilității, versurile prezentând practicile agricole alături de urări de holde bogate. Urarea de pluguşor este de fapt un poem care deschide, recurgând la elemente magice, toate muncile agricole. Obiceiul de a merge cu plugușorul contribuie la atmosfera generală a Sărbătorii Anului Nou, pluguşorul nuanțând desfăşurarea acestei sărbători cu acele elemente care prezintă două din principalele ocupaţii ale românilor – agricultura şi creşterea animalelor.

3 poze | Vezi galeria

Un alt obicei la fel de frecvent este Sorcova, conform căruia în dimineața zilei de 1 ianuarie copiii,  seamană, simbolic, boabe de grâu şi orez, pe care le aruncă asupra celor din casă. Versurile, însoţite de urări specifice, diferă de la o zonă la alta.

Colindatul cu Vasilca – este un obicei desfășurat și păstrat doar în anumite zone precum Moldova, Vrancea, etc., și este sărbatorit în prima zi a anului, de Sfântul Vasile. Vasilca este un colind ce implică o practică rituală în care ceata de feciori poartă pe o tavă capul porcului tăiat de Ignat, împodobit cu flori, panglici si mărgele.

”>, spunea Ion Ghinoiu. În unele sate mureșene, de pildă, în noaptea de Anul Nou se făcea Vergelul, care reprezintă un rit de trecere, o ceremonie cu acte de divinație, desfășurată într-o noapte de renovare a timpului, și prin care fetele nemăritate își aflau ursitul, iar gospodarii aflau cum va fi următorul an”, a mai precizat director al Muzeului Etnografic.

Obiceiul se desfășura astfel: pe o masă, erau întinse mai multe farfurii, sub care erau ascunse obiecte, care în mitologia populară aveau diferite semnificatii; în funcție de obiectele găsite, era interpretat viitorul. Spre exemplu, sarea însemna sărăcie, pâinea frumusețe.

Superstiții legate de Anul Nou

Oamenii au obișnuit dintotdeauna să atribuie virtuți magice perioadei trecerii dintre ani, având convingerea că tot ceea ce se va întâmpla în noaptea de Anul Nou reprezintă un semn pentru ceea ce va urma în anul următor.

Printre superstițiile pe care românii le au relativ la noaptea care marchează trecerea spre noul an, este și cea potrivit căreia nu e bine să te prindă noaptea de Anul Nou fără bani la tine, fiindcă vei fi sărac tot anul, sau pentru a fi activ în anul care vine, nu trebuie să dormi în această noapte, iar pentru a te mișca ușor în anul ce va urma, trebuie să consumi anumite alimente, precum pește sau carne de pasăre.

De fapt este o percepție generalizată,  în care se regăsesc sugestii legate de faptul că tot ceea ce se va petrece în noaptea trecerii dintre ani se va întâmpla și în anul care urmează.