Oameni de afaceri controversaţi, dispăruţi în momente cheie ale anchetelor penale

Dispariţia lui Sebastian Ghiţă, urmărit penal şi judecat în mai multe dosare, aduce în discuţie situaţia mai multor oameni de afaceri controversaţi, din cauza anchetelor penale şi presupuselor legături cu serviciile, care au dispărut în momente cheie ale cercetărilor, informează Mediafax.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă, căutat acum de procurorii DNA şi Poliţia Română după ce ar fi dispărut încă de luni seară, a fost catalogat de-a lungul vremii drept un om de afaceri controversat prin prisma numeroaselor contracte cu statul pe care firmele controlate de el şi apropiaţi au reuşit să le obţină. Membru timp de patru ani al Comisiei de Control al SRI, despre Sebastian Ghiţă au apărut, de-a lungul timpului, numeroase articole în care s-a vorbit despre o presupusă relaţie a sa cu oameni din conducerea Serviciului, dispariţia sa venind în seara în care a participat la un eveniment alături de foştii colegi din comisie şi oficiali ai SRI.

Sebastian Ghiţă este acum de negăsit, aşa cum Poliţia Română recunoaşte într-un comunicat transmis joi seară, întâmplarea venind într-o perioadă în care acesta a rămas fără imunitate parlamentară, dar cu mai multe dosare pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la DNA.

Afacerişti controversaţi, dispăruți sau decedați în momente cheie ale anchetelor

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

Carmen Dan, despre anchetarea şefilor Jandarmeriei: O altă încercare de intimidare a unei instituţii fundamentale a…

Pierderea din vizorul oamenilor legii a fostului deputat aduce în prim plan situaţii similare din trecut, când afacerişti controversaţi, ca Omar Hayssam, Elan Schwartzenberg, Codruţ Marta ori Dan Condrea, despre care presa a speculat relaţii cu serviciile, au dispărut sau au decedat în momente cheie a anchetelor ce îi vizau.

Fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Codruţ Marta, a dispărut fără urmă pe 21 mai 2012, întâmplarea fiind anunţată la poliţie patru zile mai târziu, de soţia acestuia. La momentul dispariţiei, numele lui Marta era vehiculat într-un dosar de fraudă cu motorină cu un prejudiciu de 20 de milioane de euro rezultaţi din neplata de TVA şi accize.

“Persoana care asigura legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală şi factorii de decizie ai ANAF este inculpatul Marta Codruţ Alexandru”, notează procurorii în Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

Parchetul General a deschis atunci o investigaţie în cadrul căreia au fost audiate mai multe persoane printre care şi Sorin Blejnar şi Elan Schwartzenberg.

Un an mai târziu, în 2013, consultantul politic Cozmin Guşă era audiat la sediul DNA, declarând la ieşire că a fost chemat într-un dosar desprins din cel în care este cercetată dispariţia lui Codruţ Marta.

Despre Marta presa a mai relatat că ar face parte din “grupul de la Monaco” din care ar face parte Bogdan Buzăianu, Cristian Burci, Cătălin Volşeniuc (fiul ultimului director al Bancorex), Elan Schwartzenberg, Puiu Popoviciu, Dan Fisher, Ion Ţiriac, Dan Petrescu (cumnatul lui Ion Ţiriac), Carmen Adamescu, soţia lui Dan Grigore Adamescu sau Sorin Roşca Stănescu.

În martie 2016, la Judecătoria Sectorului 2, o femeie pe nume Raluca Merfu a introdus solicitare prin care cere declarare judecătorească a morţii în cazul lui Codruţ Marta. Asta după ce, în 2014, Marius Iacob, adjunct al DNA, declara că “cel mai probabil nu se mai află în viaţă”.

“Avem în lucru un dosar care are şi acest aspect, al dispariţiei lui Codruţ Marta. Luăm în calcul şi varianta în care el a fost ucis. La momentul de faţă, facem cercetări pe toate aceste planuri. Cel mai probabil, el nu se mai află în viaţă în acest moment”, spunea procurorul Marius Iacob.

Cu un pas înaintea anchetatorilor, Elan Schwartzenberg a plecat din România în vara anului 2012, cu puţin înainte de a fi citat pentru audieri la DNA în dosarul în care Sorin Blejnar era cercetat pentru evaziune fiscală cu produse petroliere.

În ianuarie 2014, omul de afaceri a apărut în timpul vizitei lui Traian Băsescu în Israel, ţară unde România nu are acord de extrădare. Era după momentul în care DNA transmisese citaţii pe numele lui, prin comisii rogatorii, autorităţile din Israel răspunzând că nu a fost găsit. În 2014, DNA îl căuta pe Elan Schwarzenberg pentru o presupusă fraudare în procedura de preluare a pachetului majoritar de acţiuni al Realitatea Media.

Procurorii anticorupţie au cerut şi au obţinut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai anul acesta, fiind acuzat de complicitate la dare de mită într-un dosar disjuns dintr-o anchetă ce îl viza pe Radu Mazăre, DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală. Pe baza mandatului obţinut de la judecători, Elan Schwartzenberg figurează ca urmărit internaţional de statul român din iunie 2016.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad. În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar. La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României, Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.

În iulie 2013, Administraţia Prezidenţială anunţa că Hayssam este în ţară şi a fost predat Poliţiei Române.

Cazul lui Omar Hayssam a fost o premieră în România. Un subiect controversat a fost cel legat de modul în care Omar Hayssam a părăsit România. Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat atunci că acesta a plecat din ţară într-o navă care transporta oi, iar Omar Hayssam a spus că de fapt a plecat din ţară “ca un domn”, prin aeroport, fără probleme.

Astfel, Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam “este bine-merci” şi nu mai are cancer. Pe atunci şeful statului, Băsescu preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. “Ştim precis şi unde este şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei”, spunea atunci Băsescu.

“Moartea lui Condrea ridică semne de întrebare, cer să convocăm şedinţă”, asta declara, în luna mai a acestui an, după accidentul de maşină avut de patronul Hexi Pharma, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, Octavian Marius Popa.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier petrecut în judeţul Ilfov, pe drumul ce leagă localităţile Buftea de Corbeanca, în plin scandal şi în toiul cercetărilor făcute de Parchetul General cu privire la calitatea produselor distribuite de societate în unităţile spitaliceşti.

În luna iulie, procurorii Parchetului General au stabilit că patronul Hexi Pharma s-a sinucis şi au dispus clasarea dosarului privind decesul acestuia, asta după ce în presă au apărut speculaţii despre posibile legături cu serviciile de informaţii şi scoaterea din scenă a afaceristului.