Fuga lui Ceaușescu, marcată la Cluj prin gestul inspirat al unui revoluționar. Ceasul din Piața Mihai Viteazul arată aceeași oră de 27 de ani

Momentul căderii dictaturii comuniste a fost marcat la Cluj-Napoca în 22 decembrie 1989. Timp de 27 de ani, un ceas stă încremenit, marcând ora 12:07, momentul în care Nicolae Ceaușescu a decolat cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central din București. Cel care avut inspirația de moment de a marca acțiunea a fost Palko Mate Jozsef, care la cei 31 de ani la acea vreme, era electrician la Hala Agroalimentară din Piața Mihai Viteazul. Până astăzi, ceasul stă nemișcat, în amintirea unui moment crucial din istoria României, fiind un simbol al Clujului.

“Era 22 decembrie și oamenii erau deja panicați. Ne-am dus la muncă în acea zi, era agitație pentru că nu se știa ce se va întâmpla. La ora 11:00 Ceaușescu a încercat să liniștească poporul printr-o cuvântare. La ora 12 și 7 minute a decolat cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central și la noi se instalase panica. Lumea pleca acasă și am urcat pe hală, am arborat drapelul și am oprit ceasul. A fost o decizie de moment pe care am luat-o pentru a simboliza momentul fugii dictatorului. Este un simbol al timpului. Până nu a decolat cu elicopterul de pe acea clădire nu se știa că se va înlătura dictatura în România. Atunci și-a dat seama și poporul că are loc ceva mult mai amplu; atunci a început cu adevărat Revoluția”, a declarat Palko Mate Jozsef pentru Vocea.biz.

Lumea nu a reacționat atunci la acțiunea angajatului de la Hală. Haosul, zgomotul produs de tragerile care aveau loc și incertitudinea au făcut ca pe moment oprirea ceasului să fie un act aproape nesemnificativ. Acesta a ajuns să fie, în timp, un act care a marcat un moment plin de însemnătate pentru întreaga Românie și care reprezintă azi, un simbol pentru municipiul Cluj-Napoca. De 26 de ani nimeni nu a mai umblat la el. Ceasul era unul unicat, creat de Institutul Politehnic.

[fbiz_recommended_article post_id=”954190″]

Decizia radicală luată de Gigi Becali, după meciul cu Maccabi Tel Aviv! Vrea să desființeze festivalul…

Vlăduța Lupău și-a surprins fanii! Cum arată la opt zile de când a născut: „Cea mai…

Manivela a rămas în toți acești ani la fostul revoluționar. A ieșit în stradă în acele zile, dar, cu toate astea, nu și-a făcut carnet de revoluționar. Cheia a fost predată în 2011, când a fost înmânată unor tineri care au promis că vor face anumite acțiuni de comemorare. Însă, spune fostul electrician, nu s-a făcut nimic în acest sens.

Amintirea Revoluției, această “răbufnire a societății”

Amintirile lui Palko Mate Jozsef despre acea perioadă sunt încă vii. În ziua de 21 decembrie plecase în oraș alături de un vecin. În zona gării lumea ieșise în stradă și se trăgea în zona Astoria, pe podul peste Someș. Cei doi s-au refugiat în zona Policlinicii cu plată și, în acel timp, un tânăr a fost împușcat și cei doi colegi l-au tras și l-au transportat la Policlinică. Unul dintre cei care purtau costum de tanchist i-au luat actele și a fost nevoie să înconjoare zona pentru a putea ajunge acasă. Cu toate acestea, a ieșit în stradă și în celelalte zile.

“Revoluția a fost o răbufnire a societății pentru greutățile care existau, dar acum privind înapoi, după un timp, s-a cam deturnat această revoluție. Scopul democrației reale s-a cam pierdut. Revoluția a început frumos și s-a pierdut pe drum. Eu așa văd lucrurile”, a precizat Palko Mate Jozsef.

Clujeanul își dorește ca ceasul de pe clădirea Halei Agroalimentare din Piața Mihai Viteazu să fie adjudecat de revoluționari și pus în valoare ca simbol al Clujului și a Revoluției.

Revoluția de la Cluj și eroii săi

La Cluj-Napoca revoluția a început în 21 decembrie. În după-amiaza acestei zile, muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) au pornit din zona industrială a orașului către centru.

Punctul zero al Revoluţiei de la Cluj-Napoca a avut loc în Piaţa Libertăţii, actuala Piaţa Unirii. La geamul Asociaţiei Scriitorilor şi al revistei Tribuna, oamenii strigau “Victorie”, “Timişoara”. La ora 15.00, grupul de 10-15 persoane, condus de actorul Călin Nemeş le cerea trecătorilor să se solidarizeze. Călin Nemeș şi-a desfăcut haina şi s-a îndreptat spre militarii care își făceau apariția în piață. Militarii au început să tragă și printre răniți s-a aflat și actorul. Cei care au fost martori la eveniment spun că s-a tras fără somație și fără foc de avertisment.

9 poze | Vezi galeria

Fotografii realizate de Răzvan Rotta și George Mureșan / Sursa foto: www.clujulcultural.ro / ro.wikibooks.org

Însă focuri de armă au existat atât în Piaţa Libertăţii, cât și la Astoria și la Fabrica de Bere din oraș. Momentele au fost surprinse în mai multe fotografii, cele mai cunoscute fiind realizate de Răzvan Rotta și George Mureşan.

În memoria celor 14 persoane decedate în Piața Unirii s-a ridicat monumentul “Stâlpilor împușcați”, dezvelit în 2003 și realizat de sculptorul Liviu Mocan.

În total, în 21 decembrie 1989, în Cluj-Napoca au murit 26 de persoane, iar alte câteva zeci au fost rănite.