Cei mai bine plătiți și cei mai prost plătiți angajați din România

Cele mai mari venituri din România sunt realizate de angajații din domeniul finanțelor și al asigurărilor, arată cel mai recent studiu al agenției de statistică a Uniunii Europene, Eurostat.

În top urmează angajații din industria minieră și cei din domeniul informaticii (IT&C), fiind urmați de angajații care lucrează în industria furnizării de gaze.

Cel mai prost plătiți angajați, conform datelor, lucrează pe piața serviciilor, în domeniul artelor și spectacolelor, pe ultimul loc fiind angajații din turism și industria ospitalității.

Puterea de cumpărare în România și în UE

Câştigul salarial mediu net a crescut în iulie cu 13,3%, la 2.708 lei

Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie cu 14,3%, la 2.721 lei

În comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, însă, angajații români sunt printre cei mai slab remunerați, fiind la coadă și la capitolul puterii de cumpărare.

Cele mai ridicate veniturile medii din UE erau de cinci ori mai mari ca cele mai mici venituri medii, artă datele Eurostat.

Studiile iau în calcul veniturile brute pe ora lucrată, incluzând plata pentru ore suplimentare, prime, alocații și bonusuri, înainte ca taxele să fie deduse.

În ceea ce privește puterea de cumpărare – PPS, un indice care elimină diferențele de prețuri dintre același produs de la țară la țară – cel mai bine stăteau angajații danezi și irlandezi, cu un indice de 18,5, fiind urmați belgieni, germani, olandezi și suedezi.

Cea mai mică putere de cumpărare asigurată de un venit mediu era întâlnită în Bulgaria, cu un indice de 3,6 PPS, urmând România (4.0 PPS), Letonia și Lituania, cu 5.0 PPS, respectiv 5.1 PPS.

Exprimată în euro, diferența dintre cel mai mare venit mediu și cel mai mic venit mediu era de 15 la 1.

Astfel, venitul mediu pe oră în Danemarca era de 25,5 euro, în Irlanda de 20,2 euro, în Suedia de 18,5 euro, în Luxemburg de 18,4 euro.

Pe de altă parte, în venitul mediu pe oră era de 1,7 euro, iar în România de 2 euro. Înaintea noastră sunt Lituania, cu 3,1 euro, Letonia cu 3,4 euro și Ungaria cu 3,6 euro.

Procent ridicat de cetățeni cu venituri reduse

Studiul definește categoria celor cu venituri reduse luând drept criteriu persoanele care câștigă două treimi sau mai puțin din valoarea salariului mediu.

Unul din șase cetățeni UE se încadrează în această categorie. Cea mai mare rată de cetățeni cu venituri reduse se găsește în Letonia, în timp ce cea mai redusă rată este în Suedia.

Astfel, 25,5% dintre letoni se încadrează în categoria cetățenilor cu venituri reduse, urmând românii (24,4%), Lituanienii (24%) și Polonezii (23,6%).

La polul opus sunt suedezii, cu doar 2,6% dintre cetățeni în această categorie, Belgienii (3,8%), Finlandezii (5,3%) și danezii (8,6%).

Diferențe semnificative de venit

La nivelul Uniunii Europene există diferențe semnificative între sexe, în ceea ce privește veniturile.

Astfel, 21,1% dintre femei intră în categoria cetățenilor cu venituri reduse, în timp ce în cazul bărbaților 13,5% intră în această categorie.

Diferențele țin și de vârstă, dar și de nivelul de educație. 30,1% dintre angajații mai tineri de 30 de ani au venituri reduse, în comparație cu 14% în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 30 și 59 de ani.

Venituri reduse obțin 28,2% din cetățenii UE cu un nivel scăzut de educație, 20,9% dintre cei cu un nivel mediu de educație și 6,4% dintre cei cu un nivel înalt de educație.

Există diferențe semnificative, în funcție de stat, și între valoarea veniturilor celor mai bine plătiți 10% dintre cetățeni și a celor mai prost plătiți 10% dintre cetățeni.

Astfel, în Suedia, cel mai bine plătiți angajați aveau venituri de 2,1 ori mai mari ca cel mai prost plătiți angajați, cea mai scăzută diferență din UE.

Cea mai mare diferență era întâlnită în Polonia – unde diferența era de aproape 5 ori mai mare, urmând România, cu o proporție de 4,6.