Paradoxul băuturii la români. De trei ori mai puțini alcoolici ca în UE, de trei ori mai multe decese cauzate de alcool

Datele legate de efectele consumului de alcool în România, în comparație cu vecinii din UE, arată un paradox statistic: problemele medicale provocate de alcool sunt de trei ori sub media europeană, însă numărul deceselor cauzate de consumul de alcool este de trei ori mai mare.

Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, tulburările induse de alcool afectează 2,4% din populația României de peste 15 ani, de trei ori mai puține ca media UE de 7,5%.

De asemenea, numărul românilor dependenți de alcool este plasat la 2% din populația de peste 15 ani, față de 4% media UE.

Pe de altă parte, potrivit Ministerului Sănătății, în România mor anual 17.000 de oameni din cauza alcoolului, o proporție de trei ori mai mare față de media Uniunii Europene.

Ce fructe să mănânci dacă ai băut prea mult alcool. Trucul pe care toți românii și…

Unul din 20 de decese este cauzat de alcool, anunţă Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Peste jumătate din decesele provocate de alcool survin în rândul populației apte de muncă – intervalul de vârstă 15 – 65 de ani.

Potrivit unui raport al Centrului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății, contradicția dintre cazurile puține de tulburări atribuite alcoolului și numărul mare de decese provocate de alcool poate fi pusă pe seama subraportării problemelor generate de băutură în spitalele românești.

Principalele cauze ale deceselor survenite din cauza consumului de alcool sunt, în România, ciroza hepatică, boală care afectează aproximativ 13.000 de persoane în fiecare an și accidentele rutiere produse sub influența alcoolului – 18,9 cazuri la 100.000 de locuitori în cazul bărbaților și 4,7 cazuri la 100.000 locuitori în cazul femeilor.

Băutori ”light” și băutori ”grei”

Studiul Organizației Mondiale a Sănătății estimează consumul de alcool în România, sub forma cantității de alcool pur consumat pe cap de persoană, la 14,4 litri pe an.

Împărțit pe sexe, consumul crește dramatic în cazul bărbaților – 22,6 litri de alcool pur consumat anual, față de 6,8 litri în cazul femeilor.

În cazul proporției din populație care se declară băutoare, consumul crește la 30,7 litri de alcool pur per capita în rândul bărbaţilor şi de 10,9 litri alcool pur per capita în rândul femeilor.

Populația care se declară abstinentă reprezintă 14,3% din populaţie – 7,6% bărbați şi 29,3% femei.

Studiul împarte băutorii în trei categorii.

Băutorii ”light”, cei care consumă săptămânal echivalentul a două sticle de bere, reprezintă 18,4% din populație.

Băutorii medii, cei care consumă până în șapte sticle de bere pe săptămână, reprezintă 27% din populație.

Băutorii grei, cei care consumă peste șapte sticle de bere pe săptămână, reprezintă 11% din populație.

În ceea ce privește distribuția geografică a băutorilor, studiile arată că cei mai mulți abstinenți pot fi întâlniți în Transilvania.

Bucureştenii sunt mai degrabă băutori „light”, iar moldovenii şi muntenii sunt prezenţi mai frecvent în zona consumului „mediu” şi „greu”.

De asemenea, există o diferență clară între mediul urban și mediul rural. Astfel, la orașe pot fi întâlniți, mai degrabă, băutori ”light”, în timp ce peste 60% dintre băutorii ”grei” provin din mediul rural.

În cazul acestora, băutura consumată este, de regulă, produsă în propria gospodărie.

În lipsa unei contabilizări clare a băuturilor produse în propria gospodărie, studiile arată că berea este băutura alcoolică preferată a românilor (50%), urmată de vin (29%) și băuturi spirtoase (21%).