INTERVIU Ministrul Educației: În universitățile care au toleranță zero față de copiat și plagiat, lucrările cu probleme trebuie refăcute

Ministrul Educației, Mircea Dumitru, a explicat într-un interviu acordat Vocea.biz că în situații precum teza de doctorat a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, „în universitățile care au toleranță zero față de copiat și față de plagiat, astfel de lucrări nu sunt acceptate pentru a fi susținute, ele trebuie refăcute”. De altfel, el a mai precizat că în referat, CNATDCU a făcut o serie de precizări cum ar fi interzicerea publicării tezei de doctorat în forma sa actuală, iar aceste măsuri vor cădea în sarcina Universității de Vest.

De asemenea, ministrul a mai vorbit de ultimele măsuri pe care le va lua la sfârșitul mandatului, cum ar fi adoptarea metodologiei privind evaluarea externă a școlilor doctorale și reglementarea gradației profesorilor.

Reporter: CNATDCU a decis ieri să nu retragă titlul de doctor Laurei Codruța Kovesi, după ce au ajuns la concluzia că aproximativ 4% din teza sa de doctorat a fost plagiată. În conferința de presă de după ședința de Guvern de ieri ați spus că universitățile care au toleranță zero față de plagiat ar fi cerut rescrierea tezei. Care este părerea dumneavoastră față de acest caz?

Ministrul Educației, Mircea Dumitru: Eforturile pe care le-am făcut în ultimele câteva luni, ca ministru al Educației, au fost de a face în așa fel încât CNATDCU să devină funcțional, să fie o instituție credibilă și pe care să te poți baza pentru o judecată de valoare. Toate acestea au fost gândite pornind de la ideea că mediul academic trebuie să interiorizeze regulile morale ale cercetării științifice, pentru că faptele au arătat că au existat abateri, uneori destul de grave, de la deontologia profesională.

Președintele CNATDCU, Marius Andruh, și-a dat demisia, după ce ministrul Educației a înlocuit vicepreședinții Consiliului General

Ministrul Educației a schimbat regulamentul CNATDCU. Consiliul General va avea opt membri în plus

Evident că în acest proces de clarificare și de edificare morală, trebuie să te uiți la modelele din străinătate, unde universitățile funcționează de mai mult timp aplicând aceste norme. Dacă vă uitați la felul în care funcționează universitățile foarte importante și vizibile în topurile internaționale, universități din Statele Unite, veți vedea că în prezentarea misiunii și filosofiei programelor educaționale, se insistă asupra acestei idei că universitățile trebuie să aibă o toleranță zero față de tot ceea ce înseamnă abatere de la norma academică.

Spre exemplu, John Hopkins University din Baltimore are o pagină foarte clar elaborată care insistă asupra câtorva reguli foarte simple care preuspun o cercetare științifică integră – orice este preluat de la alți autori, trebuie să fie citat, trebuie să menționezi autorul de la care ai preluat.

În SUA există și reguli care în contextul academic din România poate să pară exagerări, dar nu numai în Statele Unite, și în Marea Britanie se întâmplă la fel. De pildă, dacă cineva folosește foarte mult o sursă și citează persoana de la care a folosit informația, dar 80% din teză nu reprezintă altceva decât o preluare și o citare a acelor surse, se socotește că lucrarea nu este adecvată din punct de vedere al originalității și al cercetării științifice. Lucrarea respectivă este respinsă, iar persoanei în cauză i se spune să o refacă.

La noi în țară, aceste reguli abia acum încep să fie cunoscute, urmărite, respectate și să devină reguli structurale în școlile noatre doctorale. Dacă acesta este idealul către care noi tindem,  atunci cu siguranță că trebuie să avem în vedere că atunci când apar lucrări de doctorat care nu respectă aceste reguli, trebuie luate măsuri de refacere a lucrărilor respective. De asemenea, putem să punem în evidență că de acum încolo nu putem accepta astfel de teze până când nu sunt corect elaborate.

Acesta a fost motivul pentru care, ieri, în conferința de la Palatul Victoria, am insistat asupra acestei idei, că în astfel de situații, în universitățile care au toleranță zero față de copiat și față de plagiat, astfel de lucrări nu sunt acceptate pentru a fi susținute, ele trebuie refăcute.

De asemenea, înainte de a le susține public și de a obține titlul științific pe baza acelor lucrări, ele trebuie să fie foarte corecte și foarte curate din perspectiva aceasta.

La cazul în speță (n.r. doctoratul Laurei Codruța Kovesi), titlul deja a fost acordat în 2011 de către Universitatea de Vest din Timișoara. La vremea aceea, CNATDCU a validat teza și a fost acordat titlul prin ordin de ministru.

Ieri, Consiliul General CNATDCU s-a pronunțat asupra unui referat științific înaintat de către Comisia Juridică, referat care a fost alcătuit în baza unei analize a unei comisii tehnice alcătuită din juriști. În referat se vorbește despre faptul că în această teză există un număr de pagini (4%) în care sunt elemente de plagiat. În același timp, Comisia a insistat că o pedeapsă trebuie să fie proporțională cu frauda. În cazul de față, specialiștii au socotit că frauda nu este masivă și se nu impune retragerea titlului de doctor, dar ei solicită câteva lucruri care vor fi aduse la îndeplinire de către Universitatea de Vest din Timișoara. Acestea fiind datele, Consiliul General nu putea să voteze altceva decât referatul care a fost înaintat de către Comisia Juridică.

Ce se va întâmpla mai departe cu școlile doctorale autorizate provizoriu în momentul de față?

Am propus și am stabilit prin Ordin de ministru ca școlile acestea să-și continue provizoriu activitatea timp de un an, chiar dacă nu mai au acea acreditare potrivit legii, pentru că nu au făcut evaluarea externă. Am propus soluția aceasta pentru că era nevoie să avem admitere în școlile doctorale, să aducem studenți doctoranzi în programele doctorale și, în același timp, cei care sunt deja înmatriculați în școlile doctorale să poată încheia studiile și să poată obține diploma. Ceea ce urmează să se întâmple este că, până în vara lui 2017, se va face evaluarea externă a școlilor doctorale pe baza unei metodologii. Noi sperăm că un număr mare de universități să poată să treacă deja prin acest proces în așa fel încât să nu mai fie nevoie de o prelungire a termenului de reacreditare. Există în momentul de față o Hotărâre de Guvern elaborată de către Ministerul Educației, care urmează să fie discutată săptămâna viitoare în ședința de Executiv. Pe baza acestei HG, va fi declanșat după aceea procesul de acreditare a școlilor doctorale, iar acreditarea presupune o evaluare externă pe care noi am dori să o facem împreună cu instituțiile abilitate din România, dar în același timp să o facem și pe baza unei licitații internaționale cu o agenție internațională care este credibilă, care are o reputație ridicată.

Ce alte proiecte mai aveți în plan acum, la sfârșit de mandat?

Avem gradația profesorilor, un ordin de ministru prin care stabilim care sunt noile criterii și standarde pentru concursurile didactice, cele care sunt adoptate de către CNATDCU, dar cu intrare în vigoare de la 1 octombrie 2017. Mai este un proiect care, din păcate, nu a putut fi susținut cu mai multă putere și nu a ajuns într-o fază finală. Este vorba despre proiectul de redefinire a masteratului didactic. Noi am insistat încă din vară că avem nevoie de un program academic universitar interdisciplinar care să permită formarea unor profesori care să fie capabili să predea potrivit cerințelor unei școli moderne. Un astfel de program presupune o coordonare mai bună între departamentele de Științele Educației și celelalte departamente și facultăți de profil. Au fost mai multe discuții, seminarii de lucru, unele au fost organizate împreună cu Administrația Prezidențială pentru că acest program este vizat și de către proiectul prezidențial „România Educată”. Noi sperăm că până la urmă, proiectul acesta se va finaliza și cred că au fost făcuți câțiva pași importanți, iar în momentul de față, toți cei care s-au angrenat în acest proces sunt conștienți de importanța misiunii pe care o au și sper că vor reuși să finalizeze cât mai repede.

Învățământul profesional, ați continuat practic reformele începute de pe vremea domnului ministru Daniel Funeriu, ce mai trebuie să se facă mai departe?

Trebuie să se treacă la treabă pentru că în momentul de față, printr-o Ordonanță de Urgență, toată legislația care privea școala profesională a fost mai bine definită și ceea ce se întâmplă acum este că dăm posibilitatea operatorilor economici să intervină în dezvoltarea acestor programe pe o schemă foarte flexibilă. Am flexibilizat foarte mult numărul de elevi care trebuie să participe la această formă de învățământ dual, scăzând pragul în funcție de solicitările și de nevoile operatorilor economici. De asemenea, sunt facilități care sunt oferite acestora și ceea ce ne dorim este ca reușitele acestui sistem, care există în câteva locuri în România (Brașov, Sibiu, Timișoara), să fie implementate și în alte regiuni.

Ordinul privind temele. De ce l-ați dat?

Ceea ce am urmărit a fost ca școala să nu se mute din sala de clasă, acasă. Am vrut să se facă școală serioasă în timpul programului, iar acasă, temele obligatorii să fie restrânse la un număr rezonabil de ore. Ce se întâmplă dincolo de timpul alocat temelor obligatorii nu este subiect de reglementare pentru ministru. Întrebarea este cât timp ar mai avea elevii pentru activități extrașcolare, dacă școala le cere să continue acasă, ore în șir, cu munca pe care ar fi trebuit să o facă la școală.

Ce veți face după alegeri?

Mă întorc la Universitate.